sâmbătă, 13 decembrie 2008

Psihicul-Kenneth Meadows

Înainte de a lua în discuþie natura Corpului psihic, este necesar sã înþelegem cîteva aspecte referitoare la psihic. Educatori, oameni de ºtiinþã, filozofi, medici practicieni ºi teologi, nu sînt încã pe deplin de acord asupra unei definiþii exactea psihicului. Ceea ce ºtiu cu toþii este cã nu poate fi vorba doarde creier. Creierul este un „organ“ fizic, folosit de cãtre psihic. Într-adevãr, creierul poate fi asemãnat cu un computer.Creierul, acest adevãrat biocomputer, poate fi identificat ºi mãsurat, deoarece este o prezenþã fizicã, fiind o piesã esenþialãdin „echipamentul“ corpului fizic. În ceea ce priveºte psihicul,acesta nu poate fi identificat ºi mãsurat în aceeaºi manierã,dat fiind faptul cã este un element nonfizic ºi, ca urmare, intangibil. Astfel, deºi cei care au realizat studii referitoare la psihic poate nu înþeleg pe deplin natura acestuia, ei ºtiu totuºi cã el existã.Dicþionarele definesc psihicul ca fiind „locul undesãlãºluiesc conºtiinþa ºi emoþiile“. Cu alte cuvinte fiind spus,psihicul reprezintã sursa
gîndurilor ºi a trãirilor afective. Gîndul ºi emoþia îºi au sorgintea în psihic, însã ele nu ne lãmurescasupra a ce este
psihicul, ci numai cã acesta se aflã acolo pen-tru a ne da posibilitatea sã avem gînduri ºi emoþii. Aºadar, deºi specialiºtii nu pot defini cu precizie psihicul sau locul în carese aflã el, pe de-o parte, iar pe de alta încã mai au mult delucru pentru a descoperi cum lucreazã psihicul, ei sînt de acordcã acesta este un element real. El existã. Însã în ce mod? ªi,mai ales, de ce? Poate o parte a dificultãþii stã în faptul cã noi toþi am fost obiºnuiþi sã privim psihicul ca pe un element material – un obiect cu o existenþã separatã, precum creierul sau corpul,deoarece ºtiinþa a tratat psihicul ca pe o maºinãrie complexã.Realitatea este cã psihicul nu este un obiect. El nu este omaºinãrie. Psihicul reprezintã un proces.Psihicul este un procesator de informaþii.
Scopul esenþial al existenþei psihicului este reprezentatde procesarea de informaþii. Aceasta este funcþia sa, obiectivul sãu. Atunci cînd afirmãm despre cineva cã „nu este în toate minþile“, ne referim la faptul cã respectiva persoanã ºi-a pierdut capacitatea de a procesa informaþii – de a gîndi, în definitiv! Cînd sîntem întrebaþi: „la ce te gîndeºti?“, sîntem invitaþi sã ne dezvãluim procesele psihice ale gîndurilor. Atunci cînd ni se spune „sã ne gîndim“ la un subiect anume, sîntem îndemnaþi de fapt sã luãm în calcul respectivul element, sã-lanalizãm cu atenþie, sã-l examinãm în detaliu.Gîndurile reprezintã miºcarea modelelor energetice însfera psihicului, iar un model susþinut
este acela de la care poatelua formã modelul fizic. Aºadar, gîndurile furnizeazã psihicului acele modele care dau posibilitatea formãrii realitãþii fizice. Atunci cînd „ne rãzgîndim“, ne modificãm maniera în careprocesãm informaþiile ºi, procedînd în acest mod, ne modificãm,în consecinþã, ºi experienþele pe care urmeazã sã le avem. Atunci cînd psihicul este perceput drept ceea ce este cuadevãrat – mai degrabã un proces, o activitate, decît un obiect– el începe sã-ºi piardã mult din aura sa de mister, deoarece deja recunoaºtem adevãrata sa identitate: un proces menit sãserveascã Spiritului drept intermediar între materie si spirit.În interpretarea ºamanicã, psihicul funcþioneazã într-o dimensiune aflatã între vibraþiile materiei ºi cele ale Sufletului. Mintea noastrã a fost creatã dintr-un model similar structurii spiralei dublu helicolidale a ADN-ului, model care conþineplanul de bazã pentru întregul nostru corp fizic, conþinut înfiecare celulã a acestuia. Structura ADN este o modalitate dematerializare a modelelor moºtenite din strãmoºi ºi, în acelaºitimp, în rezonanþã cu Sufletul, este o modalitate prin care sepermite aptitudinilor sã se perpetueze, pentru a gãsi, astfel,într-un anumit fel, o modalitate de exprimare. Psihicul nostrua luat fiinþã odatã cu corpul fizic pentru a procesa informaþiile pe care acestea urma sã le primeascã, iar prin intermediul acestuia sîntem capacitaþi sã ne manifestãm propriile modele de gîndire, ca serviciu adus Spiritului nostru. Modelele noastre psihice s-au adunat în substanþa psihicã, ea însãºi element de bazã, din dimensiunea psihicului, construind pentru noi uncorp psihic, în aceeaºi manierã în care a fost fãurit pentru noicorpul fizic, din substanþa fizicã. Corpul nostru psihic s-a dezvoltat ºi s-a modificat de-a lungul anilor, în aceeaºi mãsurã încare corpul nostru fizic s-a modificat de la bebeluº la copil ºila adolescent, maturizîndu-se, apoi, ºi devenind adult. Deoa-rece substanþa psihicã este pliabilã, maleabilã, ea poate fi modelatã în modele ºi forme complexe, din informaþiile transmiseacesteia de cãtre conºtiinþa psihicã. Substanþa psihicã este maipredispusã schimbãrii decît substanþa fizicã, datoritã faptuluicã se aflã într-o continuã stare de miºcare. De aceea ºi esteasemãnatã cu aerul, mai exact fie spus, cu miºcarea elementeloraflate în aer. Noþiunea de substanþã este în general, privitã cafiind ceva material, însã, în acest caz, nu este aºa. În înþelegereaºamanicã, substanþa este acel element prin care poate curgeenergia. Energia nu poate trece prin nimic
, pentru cã, în acestcaz, pur ºi simplu ea ar înceta sã mai existe. Natura substanþeidiferã, pe mãsurã ce ne miºcãm prin diferite dimensiuni, ºi esteîn legãturã directã cu tipurile de energie care curg prin ea.Corpul nostru psihic proceseazã informaþiile cu care sehrãneºte, venite sub formã de modele de energie ºi numite gîn-duri ºi idei. Acestea sînt asimilate de cãtre corpul psihic înacelaºi mod în care corpul nostru fizic digerã alimentele cucare se hrãneºte, pentru propria sa plãcere, pentru creºtere,pentru reparaþii ºi în scopul de a se întreþine.Întocmai cum corpul nostru fizic este susþinut de ceeace mîncãm, la fel se petrec lucrurile ºi în cazul psihicului. Ceeace psihicul absoarbe, este în aceeaºi mãsurã asimilabilenergiei ca ºi alimentele digerate în corpul nostru. Hrana cenutreºte psihicul, în orice caz, nu este o substanþã fizicã, ci psihicã– imagini, gînduri, idei, concepte ºi convingeri. Cîndaceste imagini ºi idei sînt atît de puternice, ca efect, încît stim-uleazã emoþiile ºi produc senzaþii fizice, consecinþele lor sîntfoarte puternice. O dietã constantã de imagini cu încãrcãturãpsihicã prea mare, în care se comit cu obstinaþie scene de vio-lenþã, cruzime, brutalitate, dorinþã sexualã ºi moravuriuºoare, ambalate cu inocenþã sub eticheta „programe de diver-tisment”, reprezintã în egalã mãsurã un pericol pentru sãnã-tate ca ºi o dietã de mîncãruri de tip „fast food”, plinã de sub-stanþe nocive ºi dãtãtoare de dependenþã, deºi, ca ºi acesteadin urmã, ºi ele vin prezentate ºi ambalate într-un mod foarteatractiv. Deºi corpurile noastre fizice sînt echipate cu meca-nisme naturale de siguranþã, capabile sã ofere protecþie împotri-va impuritãþilor care ar putea avea efect vãtãmãtor asupra sa,orice supraîncãrcare cu toxine va otrãvi în cele din urmã între-gul sistem. La fel se petrec lucrurile ºi în cazul psihiculuiTeleviziunea, sprijinitã de tehnologia computerizatã, adevenit în prezent principalul mijloc de informare, educare,divertisment ºi evadare din cotidian, însã la fel de bine trebuiesã recunoaºtem cã este ºi un puternic manipulator. Este atîtde puternic acest instrument, încît este capabil sã modificechiar felul în care percepem lumea înconjurãtoare! Ori vomînvãþa cum sã îl stãpînim, ori vom fi stãpîniþi de acesta!Pãrinþii îºi avertizeazã copiii sã nu accepte dulciuri dinpartea strãinilor, deoarece sînt conºtienþi de pericolul oferitde abuzurile sãvîrºite asupra copiilor. Însã cîþi din aceºti pãrinþisînt la fel de protectori atunci cînd vine vorba de a se asigu-ra cã progeniturile lor nu sînt seduse de un furnizor de„bunãtãþi” cu mult mai subtil, ce se oferã sub numele de „diver-tisment TV”? Un raport publicat în revista British Medical Journal
înluna februarie 1994, semnat de consultantul pe probleme depsihiatrie infantilã, dr. Walter Silveira, ºi de dr. Dawn Simmons,secretar responsabil cu înregistrarea cazurilor din domeniulpsihiatriei infantile, indica faptul cã o dietã zilnicã de imaginitelevizate conþinînd elemente de violenþã ºi sex ruineazãtinerele vieþi. La Spitalul Gulson, din Coventry, Marea Britanie,aceºti specialiºti au tratat copii cu vîrsta de zece ani careprezentau simptomele unei afecþiuni cunoscute sub numelede deranjament cauzat de stres post-traumatic, ca urmare avizionãrii unei producþii TV de ficþiune, realizatã sub forma unuidocumentar ºi avînd ca subiect o familie prinsã în mijlocul unuiteribil poltergeist. Un bãieþel a fost atît de speriat dupã aceea,încît a suferit atacuri de panicã, iar în momentul în care mamasa nu a mai putut face faþã suferinþelor copilului, a fost inter-nat în spital, unde a fost tratat vreme de opt luni! Deranja-mentul cauzat de stres-ul post-traumatic apare de obicei launele persoane a cãror condiþie este rezultatul unei traumeproduse de un accident grav sau de ororile provocate de o expe-rienþã de rãzboi. Raportarea acestui caz a survenit la numaicîteva sãptãmîni dupã ce doi bãieþi, unul de zece ani ºi altulde unsprezece ani, au fost gãsiþi vinovaþi de crima macabrãsãvîrºitã asupra unui copil de doi ani din Merseyside, MareaBritanie, comisã dupã vizionarea unui film video de genul „hor-ror”, ce conþinea acte de violenþã similare celor sãvîrºite deei asupra micuþei lor victime. În ciuda avertismentului oferitde acest caz, ca ºi a altora de acest gen, mai existã cinici careîncã afirmã cã un copil este capabil sã facã diferenþa, în aceeaºimãsurã ca ºi un adult, între situaþiile reale ºi ficþiune! Aºa cum am indicat, psihicul este un proces. Este, deasemenea, ºi un container. Acesta conþine elementele pe carenoi înºine le aºezãm înãuntru, dar ºi pe cele pe care alþii leaºeazã acolo, cu permisiunea noastrã. Psihicul unei persoaneeste un univers. Psihicul alteia este de asemenea un univers.Fiecare dintre noi avem universul nostru psihic, care este înîntregime personal, datoritã faptului cã fiecare dintre noi avemun psihic propriu
. ªi avem de-a face cu o ecologie a psihicu-lui, la fel de bine cum existã o ecologie a lumii fizice. Termenul„ecologie“ derivã din cuvîntul grecesc oikos, care înseamnã„casã“, locul în care trãim. Deci, ecologia fizicã este cãminulnostru „exterior“– lumea naturalã a existenþei noastre fizice.Ecologia noastrã psihicã este casa din interior a psihicului nos-tru, fiind lumea existenþei noastre psihice. Atît timp cît refuzãmsã permitem gunoiului sã se îngrãmãdeascã în casa noastrã,sîntem, oare, la fel de restrictivi în a permite furnizorilor degunoi mental sã-ºi verse deºeurile în psihicul ºi în universulnostru psihic? La urma urmei, sîntem noi înºine cei carerãmînem cu sarcina de a-l curãþa sau gunoiul va putrezi acolo! Calitatea rezultatului produs de psihicul nostru este directproporþionalã cu calitatea materialului care intrã la procesare.Aºa date intrate la procesare, aºa calitate a produselor finitela ieºire. Lumea „de acolo“ este în mod colectiv o reflexie alumii „de aici“, aflatã în mod colectiv în psihicul nostru
. Într-o societate democraticã, libertatea de expresie reprezintã unprincipiu vital care este, pe drept cuvînt, afirmat cu tãrie. Înacelaºi timp, însã, libertatea de expresie poate la fel de binesã devieze în libertatea de a abuza, de a duce pe cãi greºite ºide a influenþa pe cei din jur, în scopul cîºtigului personal. Deci,niciodatã nu trebuie sã trecem cu uºurinþã peste faptul cã liber-tatea cere responsabilitate, atît în a dãrui cît ºi în a primi. Gîndurile ºi imaginile reprezintã miºcarea modelelor deenergie în Sfera psihicã. Gîndurile pot lua o anumitã formã,la fel cum o face materia fizicã. Diferenþa este aceea cã sub-stanþa psihicã din care sînt alcãtuite formele de gînduri estecu mult mai delicatã ºi mai puþin stabilã decît substanþa fizi-cã. De aceea gîndurile sînt ºi atît de rapide în a lua fiinþã saua dispare. Formele de gînduri reprezintã modele de gînduri carepot fi sprijinite, fiind, de aceea, mult mai stabile ºi mai dura-bile. Ele sînt modelate din substanþa psihicã de cãtre imagi-nea – modelul de energie – creatã de activitatea gîndului, încãr-catã de emoþie. Emoþia reprezintã conºtientizarea miºcãriienergiei din cadrul corpului psihic. Ea este generatã în Sferapsihicã, apãrînd ca rezultat al unei influenþe externe ce se miºcãla nivelul mental. Astfel, emoþiile pot fi definite ca fiind gîn-duri ce au anexate trãiri afective, ºi pot fi atît de intense, încîtpot fi percepute ca o senzaþie fizicã, materializatã în plãceresau durere. Emoþia este extrem de fluidã ºi instabilã. O emoþiecare persistã în timp este ceea ce cunoaºtem sub numele de„dispoziþie”. Formele de gînduri pot fi atît de puternice, încîtla întîlnirea lor de cãtre unele persoane mai sensibile, aces-tea pot fi luate drept spirite, datoritã faptului cã formele degînduri au o asemãnare umanã, posedînd caracteristiciumane. O explicaþie pentru aceste întîlniri este aceea cã dimen-siunile se suprapun, apãrînd, astfel, o zonã „voalatã“ în careexistã posibilitatea, pentru oamenii care sînt mai sensibili laenergiile cu manifestare extrem de finã, sã perceapã forme alegîndurilor care au devenit atît de puternice, încît au cãpãtat„viaþã“ proprie, deºi numai pentru scurtã duratãAtunci cînd, în imaginaþia noastrã, participãm la vreo acti-vitate care pare atît de realã încît ajungem chiar sã simþim cîte ceva din trãirile afective ºi senzaþiile pe care le-am fi simþit dacãrespectiva experienþã s-ar fi petrecut fizic, aceste reacþii sîntrezultatul acþiunii Corpului psihic. Percepþia în interiorul Cor-pului nostru psihic comunicã, prin intermediul conºtiinþei,rãspunsurile pe care acesta le înregistreazã.Corpul nostru psihic este el însuºi o formã a gîndului. Ela fost modelat, forma sa caracteristicã fiindu-i datã de cãtremodelele de gînduri ºi convingeri cu care noi l-am alimentat,avînd percepþie mentalã faþã de sine ºi fiind Eul nostru. Eulnostru este ceea ce noi înºine credem despre noi cã sîntem.El este acel cevace ne place sã credem cã sîntem. El este ceeace sîntem convinºi cã sîntem cu adevãrat
– iar Corpul psihicse potriveºte descrierii acelei identitãþi. De aceea, unele femeicare sînt în realitate slabe, considerã cã, dimpotrivã, sînt grase– deoarece Corpul lor psihic este mai robust, mai corpolentdecît corpul lor fizic. Sau un bãrbat corpolent, supraponder-al, poate considera cã este mai slab decît este în realitate,deoarece are un Corp psihic mai zvelt. Un Corp psihic poatefi mai frumos sau mai puþin atractiv decît corpul fizic, în funcþiede propria pãrere a unei persoane despre sine însãºi. Pe mãsurãce îmbãtrînim, ne remarcãm gîndind cã sîntem încã în staresã facem acþiuni fizice pe care eram capabili sã le realizãm cuevident mai mare uºurinþã în tinereþe, sau ne vedem ezitîndsã realizãm o anumitã sarcinã, ºi asta deoarece Corpul psihicne-a limitat acþiunile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu