vineri, 20 noiembrie 2009

Yoga Sutras - Patanjali


CAP II SUTRA 32
Curăţenia (SAUCHA), mulţumirea (SANTOSHA), austeritatea (TAPAS), studiul individual (SVADHYAYA) şi supunerea prin activitate integrată şi subordonată faţă de ABSOLUT (ISHWARA PRANIDHANA) constituie regulile fixe (NIYAMA).
CAP II SUTRA 33
Când mintea (CHITTA) este tulburată de pasiuni (VITARKA) sau porniri inferioare datorate gândurilor negative sau tentaţiilor, trebuie să se mediteze intens asupra contrariilor lor (PRATIPAKSHA BHAVANA).
CAP II SUTRA 34
Gândurile negative(VITARKA), (cum ar fi violenţa şi alte asemenea) conţin în ele durere şi ignoranţă infinită, indiferent dacă sunt realizate de propria persoană, intenţionate, realizate prin alţii, sau tolerate (aprobate), şi rezultă din lăcomie, mânie şi confuzie. Acestea pot fi slabe, medii sau intense. PRATIPAKSHA BHAVANA constă în a gândi intens contrariul lor.
CAP II SUTRA 35
Fiind ferm stabilit în AHIMSA, apare abandonul total al ostilităţii atunci când ne aflăm în vecinătatea ei.
Ahimsa înseamnă iubire, non-vătămare, non-ucidere, non-violenţă. Ea înseamnă absenţa duşmăniei, a ostilităţii şi a vătămării. Pentru aspirantul spiritual, ea trebuie să însemne de asemenea absenţa intenţiei negative.
CAP II SUTRA 36
Fiind ferm stabilit în SATYA (adevăr), rezultatul acţiunilor va fi dobândit cu uşurinţă fără realizarea propriu-zisă a acţiunii respective, el depinzând în întregime numai de voinţa noastră şi nu de acţiune şi efort.
CAP II SUTRA 37
Fiind ferm stabiliţi în ASTEYA, toate comorile, atât fizice cât şi spirituale ni se prezintă singure.
Asteya = onestitate;
CAP II SUTRA 38
Fiind ferm stabilit în BRAHMACHARYA, se dobândeşte energie pe toate planurile (VIRYA).
Brahmacharya = abstinenţă sexuală;
virya = curaj de neînfrânt;
CAP II SUTRA 39
Devenind ferm stabilit în APARIGRAHA, aflăm prin simţire directă cum şi de unde vine naşterea (trecută, prezentă şi viitoare), precum şi scopul acesteia. (Realizarea cauzelor ultime ale existenţei).
Aparigraha
este una dintre cele mai importante virtuţi. Ea înseamnă renunţarea la tendinţa de a acumula obiecte de utilitate şi plăcere. Aspirantul păstrează numai acele obiecte strict esenţiale pentru trai. Acest lucru eliberează mintea de preocupări şi de griji.
CAP II SUTRA 40
Din SAUCHA rezultă indiferenţă (în sensul de ataşament, detaşare) faţă de propriul corp (care este perceput acum ca vehicul al SINELUI (ATMA)) şi aversiune faţă de unirea spiritului cu alte corpuri (unire care se realizează prin reîncarnare).
CAP II SUTRA 41
Prin practica purităţii mentale (SAUCHA) se dobândeşte reglarea şi echilibrarea GUNASurilor, stare inefabilă de bucurie, focalizare uşoară a minţii, control al simţurilor şi viziunea sinelui (comunicare directă cu ATMA)
CAP III SUTRA 1
Concentrarea (DHARANA) este obligarea (BANDHA) minţii (CHITTA) să se fixeze sau să stea focalizată într-un singur loc (DESHA).
Aici "loc" înseamnă loc fizic sau psihic. În diferite scripturi se spune că există trei baze pe care se poate sprijini concentrarea şi anume, obiectivă, subiectivă şi vizionară. Deci, dharana(concentrare) înseamnă îngrădirea minţii într-un singur loc, asupra unui singur punct sau obiect. În Mahabharata se dă un exemplu bun despre ce înseamnă atenţie focalizată. În timp ce-i învăţa pe Pandavas să tragă cu arcul,guru-l (învăţătorul spiritual) lor, Drona, i-a întrebat care era obiectul pe care-l vedeau.
Arjuna a răspuns că el vedea numai ochiul păsării care era ţinta şi nimic altceva. Iată un exemplu de concentrare. Atunci când mintea este concentrată asupra unui punct, percepţia devine intensă. Când ochii sunt închişi obiectul, care poate fi un gând, o idee sau un cuvânt, apare intens în conştiinţă. Mintea nu se mişcă şi nu părăseşte obiectul concetrării. Dacă ea se mişcă, acest lucru este numit
vikshepa. Vikshepa înseamnă oscilaţie. În timpul concentrării nu trebuie să existe decât conştiinţa obiectului concentrării, şi nimic altceva. Se spune uneori că puteţi avea două locuri asupra cărora se realizează concetrarea. De exemplu, atunci când faceţi japa mantra(repetarea unei mantra(a unui cuvânt)), mantraeste un factor şi forma este al doilea factor. Pentru un începător, concentrarea cu apa asupra a doi factori este mai bună. Mai târziu, concentrarea se poate face fără japa. Atâta timp cât va exista fluxul de sânge din creier vor exista şi vibraţiile, iar concentrarea va fi dificilă. Fluxul de sânge trebuie redus şi nu trebuie să existe nici o vibraţie. Pentru aceasta, ne folosim de sistemul optic (ochi). Prin intermediul sistemului optic, vibraţiile creierului fizic sunt reduse. Dacă vă uitaţi la un punct cu ochii deschişi şi nu clipiţi un timp, iar apoi închideţi ochii, veţi adormi în câteva minute. La fel cum opriţi valurile sau unduirile de pe suprafaţa unei ape lăsând ca acea apă se se liniştească, în mod analog vibraţiile creierului pot fi oprite prin îndepărtarea diferiţilor factori perturbatori. Chiar şi creierul fiziologic trebuie să fie oprit. Pentru asta, noi fixăm mintea asupra unui singur punct, cum ar fi o chakra din corp, de exemplu muladhara, manipura sau ajna, fixându-ne conştiinţa asupra acesteia. Dacă mintea oscilează, nu-i permiteţi acest lucru. În acest fel activităţile cerebrale încetează pentru un timp; în acest timp are loc concentrarea. La început nu este posibil să se realizeze concentrarea pe durate mari de timp. Concentrarea nu este o stare de uitare. Dacă uitaţi totul, inclusiv obiectul, această stare este numită shunya samadhi sau laya, dar concentrarea trebuie să includă atenţie dirijată asupra unui singur obiect. Dacă vă concentraţi asupra unei mantra-e (cuvânt), atenţia trebuie să fie complet captivată de aceasta, fără să existe nici cea mai mică întrerupere. Dacă apare întreruperea, atunci starea este concentrare; dacă nu există întrerupere, atunci starea este dhyana(meditaţie). Trebuie subliniat că în timpul concentrării suntem conştienţi că ne concentrăm. Meditaţia nu diferă de concentrare; ea este numai o concentrare de o calitate superioară. În dharana există conştiinţa obiectului, care este din când în când întreruptă. Atenţia poate fi întreruptă datorită unui zgomot exterior sau datorită unor gânduri care trec prin minte. Astfel, dharana este concentrarea conştiinţei cu pauze intermitente. Uneori întreruperile sunt de aşa natură încât nu ne mai putem concentra din nou. Acest lucru este numit vikshepa. Este o tulburare, o distracţie. Incepătorul se loveşte întotdeauna de această dificultate. Uneori el este capabil să-şi readucă mintea la loc, alteori nu. Acest lucru se întâmplă deoarece corpul fizic nu are o poziţie stabilă. Odată cu cea mai mică mişcare a corpului, inima începe să bată mai repede, respiraţia se precipită şi acest lucru dă naştere la tulburare. Atunci când corpul este absolut stabil, ca o stâncă, concentrarea devine fermă. Iată de ce stabilitatea corpului este atât de esenţială.
...........

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu