duminică, 4 aprilie 2010

Cugetari si Citate Ortodoxe


Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea umana; daca ar fi cuprins, n-ar mai fi Dumnezeu. ( Evagrie din Pont)
Dumnezeu poate fi iubit, dar nu gândit. Poate fi prins si apropiat prin iubire, dar niciodata prin gândire. ( Norul Necunostintei)
Tocmai neputinta de a-L întelege în toata întregimea Lui este aceea care ne face sa-L întelegem pe Dumnezeu în toata maretia Sa. ( Tertullian)
Dumnezeu este în afara tuturor, neramânând în afara; este în toate, dar necuprins de ele; este mai presus de toate, fara înaltare; este mai jos de toate, fara coborâre; este în toate si, totodata, deasupra tuturor. ( Fericitul Augustin)
Daca n-ar fi un singur Dumnezeu, n-ar fi Dumnezeu. ( Sfântul Efrem Sirul)
Cunoastem firea divina prin lucrarile Sale. ( Sfântul Vasile cel Mare)
Dumnezeu poate câte vrea, dar nu vrea câte poate. ( Sfântul Ioan Damaschin)
Dumnezeu este Ratiune si pricina întregii miscari neîncetate si toate ratiunile îsi au în El stabilitatea neclintita si dinamismul fara de sfârsit. ( Nichita Stithatul)
Dumnezeu este începutul, mijlocul si sfârsitul oricarui bine. ( Sfântul Marcu Ascetul)
În Sine, Dumnezeu este Gândire necunoscuta, Cuvânt negrait si Viata necuprinsa. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
Dumnezeu este asemenea unui cerc ale carui margini nu sunt nicaieri, iar al carui centru este pretutindeni. ( Fericitul Augustin)
A numi pe Dumnezeu nu este nimic altceva decât a arata prin cuvinte unele din însusirile Sale. ( Origen)
Dumnezeu este al tuturor. ( Sfântul Ioan Scararul)
Dumnezeu este iubire. ( Sfânta Scriptura)
Fata Mea nu vei putea sa Mi-o vezi ! (Sfânta Scriptura)
Eu sunt Cel Ce sunt. ( Sfânta Scriptura)
Dumnezeu S-a facut om, ca omul sa poata deveni dumnezeu. ( Sfântul Irineu )
Pentru aceea a venit Hristos în lume, ca sa cunoasca si sa înteleaga omul cât de mult îl iubeste Dumnezeu. ( Fericitul Augustin)
Misterul Întruparii Cuvântului poarta în sine semnificatia întregii creatii sensibile si inteligibile. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
Cuvântul lui Dumnezeu S-a facut om, pentru ca tu sa înveti de la un om cum poate omul deveni dumnezeu. ( Sfântul Clement Alexandrinul)
Sfanta Treime nu este prezenta doar în învatatura lui Hristos, ci e lucratoare în tot ce face El. ( pr. Dumitru Staniloae)
În Hristos, locuieste dupa fiinta toata plinatatea Dumnezeirii. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
Dumnezeu era în Hristos, împacând lumea cu Sine. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
De Tatal ne apropiem prin Fiul. ( Sfântul Atanasie cel Mare)
Iisus Se face ascultator Tatalui, vindecând propria noastra neascultare (...) si devine pentru noi modelul unei ascultari fara de care nu exista mântuire. ( Sfântul Ioan Damaschin)
Iisus ne-a împacat, prin Sine, cu Tatal si între noi. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
În Hristos, Dumnezeu devine partas la conditia omului, pentru ca acesta sa aiba posibilitatea trecerii spre El. ( pr. Ion Bria)
Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat si, prin aceasta, a început recapitularea noastra în Sine. ( Sfântul Irineu)
N-ar fi fost mântuiti toti oamenii de Hristos, daca nu i-ar fi luat pe toti asupra sa. ( Origen)
La Iisus poti privi, fara sa încetezi sa-i privesti si pe ceilalti. ( Cresbron)
Ceea ce Si-a asumat Hristos, aceea a si vindecat. (firea umana - n.n.) (Dicton patristic)
Facâdu-Se om, Cuvântul lui Dumnezeu a umplut de cunoastere firea umana golita. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
Iisus Hristos, Temlul Cuvântului. ( Sfântul Ioan Damaschin)
Iisus este Dumnezeu pe pamânt si om în cer. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Hristos a ridicat în om chipul dumnezeiesc la deplina lui actualitate, adica la deplina lui comuniune cu Dumnezeu si cu semenii. ( pr. Dumitru Staniloae)
Credinta în Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu, este si credinta în Sfânta Treime. ( Serghei Bulgakov)
Iisus Hristos, ipostasul supremei afectiuni si ratiuni, intra cu noi într-o comuniune ca de la om la om, într-o legatura interumana, umanizându-ne deplin prin îndumnezeire. ( pr. Dumitru Staniloae)
Iisus Hristos este Noul Adam, Ce înnoieste continuu lumea întreaga. ( Sfântul Grigorie Palama)
Natura omeneasca, prin Hristos, s-a înaltat la cer. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Învierea nu e doar lucrarea firii divine a lui Hristos, ci si a firii Sale umane îndumnezeite. ( Hristu Andrutsos)
Hristos S-a întrupat pentru o opera universala, reintegrând si aducând toate lucrurile în Sine. ( Sfântul Irineu)
(Prin Hristos) ... tot pamântul a fost eliberat din întunericul amagirii. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Iisus Hristos ne sugereaza ca El este centrul infinit al relatiilor interpersonale, care elibereaza omul de sub domnia determinismului si individualismului lumii acesteia, de orice panteism, pentru a-l înalta si introduce în sfera de viata a comuniunii lui Dumnezeu în Treime. ( pr. Dumitru Popescu)
Dumnezeu S-a facut purtator de trup, pentru ca omul sa poata deveni purtator de duh. ( Sfântul Atanasie cel Mare)
Fiti însetati de Hristos si El va va împlini cu dragostea Sa. ( Sfântul Isaac Sirul)
Un singur Cuvânt a spus Tatal si anume pe Fiul Sau si pe Acesta-L spune mereu în tacerea vesnica. Si Cuvântul acesta trebuie ascultat în tacerea sufletului. ( Sfântul Ioan al Crucii)
Precum în Adam toti mor, asa si în Hristos toti vor învia. ( Sfânta Scriptura)
Cine nu e cu Mine, e împotriva Mea. ( Sfânta Scriptura)
Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. ( Sfânta Scriptura)
Hristos, Taina lui Dumnezeu. (...) În El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii. ( Sfânta Scriptura)
Acesta e Omul ! (Sfânta Scriptura)
Sfântul Duh împlineste vointa comuna a Celor Trei, fiind trimis de Tatal si transmis de Fiul. ( Sfântul Simeon Noul Teolog)
În Pogorârea Duhului Sfânt este întrega Treime Care vine spre noi, îsi face lacasul în noi. ( Paul Evdokimov)
Duhul Sfânt se identifica în chip tainic cu persoanele umane (...). În El, vointa lui Dumnezeu nu mai este ceva exterior; ea ne daruieste harul pe dinauntru, aratându-Se chiar în persoana noastra, atâta vreme cât vointa noastra omeneasca ramâne în acord cu vointa dumnezeiasca si conlucreaza cu ea, dobândind harul (...). Aceasta este calea îndumnezeirii ajungând la Împaratia lui Dumnezeu adusa în inimi de catre Sfântul Duh înca din aceasta viata de acum, caci Sfântul Duh este împarateasca> asezata peste Hristos si peste toti crestinii chemati sa domneasca împreuna cu El în veacul ce va sa fie.
Atunci, Aceasta Persoana dumnezeiasca necunoscuta, Care nu-Si are chipul într-un alt ipostas, Se va arata în persoanele îndumnezeite : caci multimea sfintilor va fi chipul Sau. ( Vladimir Lossky)
Duhul Sfânt nu e absent din nici o faptura si, mai ales, din cele ce s-au învrednicit de ratiune. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
Duhul lui Dumnezeu este sustinatorul tuturor lucrurilor, ele neexistând prin sine, ci unele în altele. ( pr. Dumitru Popescu)
Sfântul Duh desavârseste plenitudinea unitatii în diversitate si a diversitatii în unitate. ( Olivier Clement)
Iisus ne-a descoperit adevarul, iar Duhul ne calauzeste la el. ( Patriarhul Fotie)
El le calauzeste pasii celor slabi, îi face mai buni pe cei ce se straduiesc si îi lumineaza pe cei care se purifica. ( Sfântul Vasile cel Mare)
De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre în Împaratia lui Dumnezeu. ( Sfânta Scriptura)

Fiul si Sfântul Duh sunt cele doua mâini ale Tatalui. ( Sfântul Irineu)
Teologia dinainte de Niceea, a vazut în Tatal, izvorul existentei, în Fiul, rationalitatea, sensul care structureaza si rânduieste
totul, iar în Sfântul Duh, dinamismul care face ca întreaga creatie sa tinda spre plenitudine. ( Olivier Clement)
Când începi sa numeri Treimea, parasesti adevarul. ( Fericitul Augustin)
Noi gasim în propria noastra constiinta marturii atat de stralucitoare despre existenta unitatii în trei ipostaze (eu, tu, noi),
încât aceasta dogma devine o necesitate pentru gândire si punctul de plecare al oricarei metafizici. Dogma Sfintei Treimi nu este numai o formula doctrinara, ci o experienta crestina vie. ( Serghei Bulgakov)
În Sfânta Treime exista o comuniune si o distinctie care depasesc posibilitatile cuvântului si întelegerii, (...) o paradoxala diversitate în unitate si o unitate în diversitate. ( Sfântul Grigorie de Nyssa)
Persoana se exprima în renuntarea de a exista pentru ea însasi. (...) Persoanele Sfintei Treimi nu Se afirma pe Ele Însele,ci una pe alta. ( Vladimir Lossky)
Totul este savârsit de la Tatal, prin Fiul, în Duhul Sfânt. ( Sfântul Chiril al Alexandriei)
Treimea nu se reduce la o esenta divina abstracta si impersonala, ci este o Treime de Persoane Care Se iubesc, Care-si extind iubirea Lor peste noi si în noi, în Hristos Care patimeste pentru noi, Care este întreg iubire pentru noi. Hristos ne
cheama de asemenea sa înaintam cu ajutorul Sau spre o umanitate asemenea umanitatii Sale : o umanitate care vrea sa sufere pentru ceilalti ca sa-i înnobileze, ca sa faca bucurie Tatalui ceresc, dându-I bucuria de a vedea ca înaintam prin
iubirea dintre noi spre iubirea fata de El. ( pr. Dumitru Staniloae)
Sfânta Treime este structura supremei iubiri, izvorul vietii si al rationalitatii, (...) culminatia smereniei si a jertfei iubirii. ( pr.Dumitru Staniloae)
Iubirea dintre cele Trei Persoane dumnezeiesti este singura explicatie pentru actul crearii. ( pr. Dumitru Staniloae)
Sfânta Treime este suprema taina a existentei. ( pr. Dumitru Staniloae)
Nadejdea mea este Tatal,
Scaparea mea este Fiul,
Acoperamântul meu este Sfântul Duh.
Treime Sfânta, slava Tie !(Sfântul Ioanichie)
Mântuitorul a ales Crucea, fiindca astfel se moare cu mâinile întinse. El S-a sfârsit îmbratisându-ne. ( Sfântul Atanasie cel Mare)
Crucea este poarta tainelor. ( Sfântul Isaac Sirul)
Crucea are multe întelesuri (...) trebuie sa numim latime divina emanatia infinit de larga a lui Dumnezeu asupra tuturor lucrurilor, lungime puterea care se întinde peste toate, iar adâncime, taina nepatrunsa de nimic din cele existente. ( Sfântul Dionisie Areopagitul)
Prin linia verticala, Crucea Îl arata pe Dumnezeu, (...) iar prin linia orizontala se arata toata zidirea în atârnare desavârsita de Dumnezeu, neavând al suport al existentei sau alta baza afara de Dumnezeu. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
Pe Cruce, s-au unit Dumnezeirea cu omenirea. ( pr. Nicolae Steinhardt)
Crucea, (...) mijlocirea catre Dumnezeu a celor muritori. ( Acatistul Sfintei Cruci)
Orice fapta buna este o cruce. ( Sfântul Marcu Ascetul)
Crucea este puterea lui Hristos care, asumata de noi, poate transforma lumea în paradis. ( pr. Dumitru Staniloae)
Crucea, geometric si simbolic vorbind, e semnul întretaierii celor doua planuri, e unirea dintre spiritual si material, e metafora dublei noastre naturi: duhovniceasca si pamânteana. Ea ne rezuma, ne recapituleaza, ne reprezinta grafic si
cardinal, ne expune în dubla - paradoxala, perpendiculara, fundamentala - noastra solemna si derizorie situatie de faptura care tine deopotriva de lume si de cer. ( pr. Nicolae Steinhardt)
Singurul raspuns, mereu acelasi si, totusi, radical nou pentru fiecare fiinta umana, ne este oferit de taina care constituie
fondul însusi, inima revelatiei crestine - Taina Crucii. ( pr. Alexander Schmemann)
Calea lui Hristos este Crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodata la cer prin comoditate. ( Sfântul Isaac Sirul)
Crucea, (...) izvor de tamaduire, (...) usa Tainelor, (...) arma pacii, (...) veselia sufletului meu. ( Acatistul Sfintei Cruci)
În acest semn, vei învinge ! (Constantin cel Mare a vazut pe cer o cruce cu aceasta inscriptie)
Omul trebuie sa colaboreze în mod continuu si liber cu harul dumnezeiesc. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
Fii totdeauna cu Dumnezeu, daca vrei ca Dumnezeu sa fie totdeauna cu tine. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Dupa fire, El este în afara tuturor lucrurilor, dar prin lucrarile Sale, este în toate. ( Sfântul Atanasie cel Mare)
Dumnezeu, în Sine, este o unitate nedistincta. El Îsi iese din Sine pentru scopurile lumii. ( Sabelie)
Nici un folos nu vine din lucrarea omului, fara înrâurirea de sus. ( Petru Damaschin)
Fiecare din noi e ajutat de celalalt în mod providential. ( Sfântul Marcu Ascetul)
De ar fi cineva chiar si Petru sau Pavel sau Iacov sau Ioan si i-ar lipsi ajutorul dumnezeiesc, usor ar fi învins; s-ar împiedica si ar cadea. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Dumnezeu, nu doar ca nu lasa sa fim ispititi peste puterile noastre, dar ne si ajuta, chiar în ispita, ne sprijina si ne întareste, daca noi facem ce se cuvine din partea noastra si nu ne lipseste bunavointa, nadejdea în El si rabdarea. ( Sfântul
Ioan Gura de Aur)
Dumnezeu ne trimite darurile Sale cu o bucurie mai mare decât cea cu care le primim noi. ( Sfântul Grigorie de Nazianz)
Am vazut case si m-am gândit la arhitect; am vazut lumea si am înteles Pronia; am vazut corabia fara cârmaci scufundându-se; am vazut oamenii neispravind nimic fara Dumnezeu; (...) am înteles ca toate exista prin rânduiala Domnului. ( Sfântul
Efrem Sirul)
Fara îndoiala ca Dumnezeu rânduieste faptele noastre mai bine decât am putea-o face noi însine. ( Sfântul Vasile cel Mare)
Corect este sa se spuna ca toate lucrurile sunt în Dumnezeu si nu Dumnezeu în toate lucrurile. ( Fericitul Augustin)
Chiar daca noi ne departam de Dumnezeu, Dumnezeu ramâne aproape de noi. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Vita care aduce rod, Dumnezeu o îngijeste ca si mai multa roada sa aduca.
(Sfânta Scriptura)
Omul e o fiinta ce se caracterizeaza prin apartenenta la doua lumi, o fiinta ce nu poate fi cuprinsa în întregime în lumea
naturala a necesitatii, transcendându-se ca fiinta empiric data si manifestând o libertate care nu poate fi dedusa din
aceasta lume. ( N. A. Berdiaev)
Omul nu este doar o fiinta finita, cum vrea sa afirme gândirea contemporana, ci si o fiinta infinita; el este infinitul sub o
forma finita, sinteza finitului si a infinitului. Insatisfactia omului în fata finitului, aspiratia sa catre infinit sunt manifestari ale
divinului în om, sunt marturia omului în ceea ce priveste existenta lui Dumnezeu si nu doar a lumii. ( N. A. Berdiaev)
Omul este un infinit în virtualitate, omul este facut pentru infinit, dar nu este infinit în sine. Devine infinit în legatura cu Dumnezeu. ( pr. Dumitru Staniloae)
În viziunea filocalica, omul constituie prin sufletul si trupul sau inelul de legatura între lume si Dumnezeu. Menirea lui a fost aceea de a se înalta cu lumea spre Dumnezeu, ca sa participe la eternitatea Creatorului , ca sa nu moara. ( pr.
Dumitru Popescu)

Omul a primit din partea lui Dumnezeu porunca sa stapâneasca pamântul, dar cu doua conditii. Sa nu uite niciodata ca lumea peste care a fost pus stapân vine de la Dumnezeu si nu poate exista fara Dumnezeu. (...) Atât prin creatie, cât si prin
mântuire, omul nu se poate separa niciodata de Dumnezeu si de creatie. ( pr. Dumitru Popescu)
Întelege ca înlauntrul tau exista un al doilea univers mai mic, un soare, o luna si stelele. ( Origen)
Omul : o corabie mica : dar acolo se afla lei si balauri, creaturi otravitoare si rautate, carari bolnave si prapastii fara fund.
Dar sunt, de asemenea, si Dumnezeu si îngerii, viata si Împaratia, lumina si Apostolii, cetatile ceresti si comorile de har : acolo sunt toate. ( Sfântul Macarie)
Omul este singurul ratacit din creatie. ( Sfântul Atanasie cel Mare)
Omul este microtheos prin har. ( Sfântul Grigorie de Nyssa)
Dumnezeu vrea întotdeauna sa Se întrupeze în om, în cei care sunt demni de asta. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
Dumnezeu a zidit pe om spre nestricaciune si l-a facut dupa chipul fiintei Sale. ( Sfânta Scriptura)
Chipul slavei Tale sunt, desi port urmele pacatului. ( Sfântul Grigorie de Nyssa)
Omul dinafara nu este decât o oglinda a celui dinlauntru. ( Sfântul Macarie)
Cel mai mare dusman al omului este el însusi. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Nu omul cel vechi este om, ci omul cel nou. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Omul este un altar. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Omul este mai pretios decât cerul. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Sunt om prin fire si Dumnezeu prin har; prin dragostea Domnului. ( Sfântul Simeon Noul Teolog)
Acesta e Omul ! (Inscriptia de pe Sfânta Cruce)
Lasati copiii sa vina la Mine ! (Sfânta Scriptura)
Eva are totdeauna naravul ei : seduce. ( Sfântul Tihon)
Cel ce-si iubeste femeia, o va supune prin iubire. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Nimic nu poate modela mai bine sufletul unui barbat, decât femeia de lânga el. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Femeia credincioasa mântuieste pe barbatul necredincios. ( Sfânta Scriptura)
Asa, cu ajutorul lui Dumnezeu, duceti pâna la capat crucea casatoriei. ( pr. Paisie Olaru)
Casatoria este conforma cu legea si cu Sfintele Scripturi când nu patima este cea care trece înaintea legii, ci când ceea ce este necesar satisfacerii reciproce si zamislirii copiilor fixeaza casatoria în scopurile ei. Consimtamântul la casatorie va fi cu adevarat cinstit când, nevoile casatoriei fiind cunoscute dinainte si temelia fiind asezata conform cu legile stabilite de Domnul, placerea împreunarii sexuale, care face din cei doi un singur trup, va fi consecinta nevoilor casatoriei ... Caci atunci când ratiunea, aflata în suflet, daca stapâneste sufletele, le uneste cu virtutea a ceea ce este necesar, pe buna dreptate, contopirea sufletelor este urmata, în mod legitim, de cea a trupurilor în care salasluiesc. ( Sfântul Vasile cel Mare)
Nunta pastreaza sfintenia. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Caminul este o mica Biserica. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Nimic nu uneste viata noastra atât de strâns si de puternic ca dragostea dintre barbat si femeie. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Dupa Dumnezeu, nu iubesc pe nimeni atât de mult ca pe mama. ( Fericitul Ieronim) Adevarata mama nu este cea care-i da viata copilului, ci buna crestere. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Toti suntem fiii unei mari familii. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Barbatul si femeia nu sunt doi oameni, ci unul singur. Jumatatea întregului nu poate face copii. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Noi Îl numim pe Dumnezeu , dar El ne-ar putea raspunde : (Sfântul Grigorie de Nyssa)
Proprie fiintei umane este comuniunea. ( Sfântul Vasile cel Mare)
Firea noastra bolnava, decazuta si moarta avea nevoie sa fie vindecata, ridicata si înviata. ( Sfântul Grigorie de Nyssa)
Voi ati fost rascumparati cu un pret. Nu va faceti dar robi oamenilor. ( Sfânta Scriptura)
Viata spiritului este tainica. ( N. A. Berdiaev)
Împaratia lui Dumnezeu este înlauntrul vostru. ( Sfânta Scriptura)
Pentru omul care se roaga în sufletul lui, lumea întreaga este o biserica. ( Silvan de la Muntele Athos )
Vreti sa aflati valoarea sufletului ? Ascultati în ce a constat rascumpararea lui : sângele si moartea unicului Dumnezeu. (Fericitul Augustin)
În orice suflet se regaseste sensul spiritual si imaginea lui Dumnezeu. ( Origen)
Sufletul tau trebuie sa devina frumos si divin, daca vrei sa contempli pe Dumnezeu si frumusetea. ( Plotin)
Numai Dumnezeu poate vindeca sufletele noastre. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Sfântul numeste sufletul constiinta. (...) Sufletul e ca un izvor : din izvor, cu cât se ia apa mai multa, cu atât da la iveala apa mai curata. Sfântul numeste sufletul constiinta. ( Cuviosul Agaton)
În sufletul uman este o transformare minunata pe care Dumnezeu Însusi o lucreaza. ( Harent)
Sufletul traieste vesnic si nu poate muri, caci este suflare din suflarea lui Dumnezeu, (...) iar la Judecata de Apoi, sufletul iarasi se va uni cu trupul. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Când veti curata sufletele voastre, atunci vor straluci si se vor împartasi de prezenta lui Dumnezeu si de dumnezeiasca si cereasca Sa stralucire. Atunci, sufletele vor fi ca niste oglinzi curate, receptive la lumina dumnezeiasca si vor putea primi si ele stralucire. ( Sfântul Dionisie Areopagitul)
Lumea toata este de mai putin pret decât un suflet (...). Ce nesfârsita valoare are sufletul omenesc ! (Nicodim Patriarhul României)
Sufletul si Hristos, doar acestea doua, sa te intereseze ! Lumea toata sa cada, pe acestea doua, nimeni nu ti le poate lua, afara numai daca nu le dai tu, cu voia ta. ( Sfântul Cosma Etolul)
Fii împacat cu sufletul tau si, atunci, cerul si pamântul se vor împaca cu tine. (Sfântul Isaac Sirul)
Scara ce duce în Împaratie este ascunsa în sufletul tau. ( Sfântul Isaac Sirul)
Sufletul curat, daca va privi în el însusi, Îl va vedea, ca într-o oglinda, pe Dumnezeu. ( Sfântul Atanasie cel Mare)
Dumnezeu este mostenirea sufletului, iar sufletul este mostenirea lui Dumnezeu. ( Sfântul Macarie)
Daca ajungem lânga Dumnezeu, suntem în cer. Sa ne facem sufletul cer ! (Sfântul Ioan Gura de Aur)
A însetat sufletul meu dupa Dumnezeu. ( Sfânta Scriptura)
Ce-i va folosi omului daca va câstiga lumea întreaga, iar sufletul sau îl va pierde ? (Sfânta Scriptura)
Daca trupul nostru este , cum sa întraznim noi sa tinem acest templu neîngrijit, în mizerie ?(Nicodim Patriarhul României)
Neputinta trupului trebuie sa dea o noua putere sufletului nostru. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Hraneste-ti trupul, dar nu-l omorî prin lacomie ! (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Toata viata sufletului se reazema pe trup. ( Tertullian)
Trupul nostru cel muritor se va preschimba, muritorul se va îmbraca în nemurire, iar în locul nevoilor va intra o pace sigura
si un statornic repaos al vietii. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Asa cum aici se vede sufletul prin trup, tot asa acolo, în viata viitoare, se va vedea trupul prin suflet. ( Sfântul Grigorie
Palama)
Înteleptul îsi conduce steaua, ignorantul este condus de ea. ( Toma d'Aquino)
Nelinistile si tulburarile vietii nu vin din schimbarea norocului, ci cauzele acestora sunt în noi însine si în puterea sufletului nostru. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Încerc sa obtin ca divinul care se afla în noi sa se ridice pâna la divinul Care exista în Univers. ( Plotin)
Pe calea lui Dumnezeu, a sta pe loc înseamna a da înapoi. ( Bernard de Clairvaux)
Primii oameni n-au fost ziditi nici nemuritori, nici muritori, ci în atare de a ajunge fie la moarte, fie la nemurire, dupa ascultarea fata de Dumnezeu. ( Sfântul Teofil al Antiohiei)
Pentru Tine ne-ai creat, Doamne, si inima noastra nu-si gaseste pacea pâna când nu se odihneste în Tine. ( Fericitul Augustin)
Isihastul este cel care aspira sa circumscrie Imaterialul înlauntrul trupului. ( Sfântul Ioan Scararul)
Slava spre care e chemat omul este aceea de a deveni tot mai mult asemenea cu Dumnezeu, cu cât devine mai mult om.( pr. Dumitru Staniloae)
Cauta-L pretutindeni pe Cel ce este pretutindeni. ( Sfântul Ioan Damaschin)
În catedrala imensa care este lumea lui Dumnezeu, fiecare om, savant sau muncitor, este chemat sa lucreze ca preot al întregii sale vieti, sa transforme umanul într-o ofranda si un imn de slava. ( Paul Evdokimov)
Vedem ca celor ce navigheaza pe mare nu li se spune izbaviti pentru ca au parcurs atâtea si atâtea mile, ci doar când au ajuns în port si calca pe pamânt. ( Sfântul Simeon Noul Teolog)
Binele nu-l gasim în cele trecatoare, ci suntem chemati sa ne împartasim din bunurile cele vesnice si adevarate. ( Sfântul Vasile cel Mare)
Ce sunt toate lucrurile vietii în comparatie cu linistea inimii ? (Francisc de Sales)
Acolo unde este liniste, este si slava; iar, acolo unde este slava, este si liniste. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Orice om de rând, care L-a aflat pe Dumnezeu, Îl poate arata prin felul lui de viata, marturisindu-L în toate. ( Tertullian)
Fiti mica reflexie a unei mari Lumini ! (Sfântul Grigorie de Nazianz)
Lumea toata n-o avem pentru nevoile trupesti. ( Sfântul Simeon Noul Teolog)
Totul este facut spre binele nostru, pentru mântuirea noastra. ( Sfântul Ioan de Kronstadt)
Sfintirea si transfigurarea omului în Hristos, prin Duhul Sfant, constituie cheia de bolta a spiritualitatii rasaritene. ( pr.Dumitru Popescu)
Lucrarea mântuitoare asupra întregii umanitati nu este decât o prelungire a lucrarii mântuitoare a lui Hristos asupra firii Lui omenesti. ( Dicton patristic)
Îndumnezeirea este desavârsirea si deplina patrundere a omului de Dummnezeu, dat fiind ca în alt chip el nu poate ajunge la desavârsire si deplina spiritualizare. ( pr. Dumitru Staniloae)
Primul om era chemat, dupa Sfântul Maxim Marturisitorul, (...) sa reuneasca Raiul cu restul pamântului, adica purtând totdeauna în el însusi Raiul, într-o comuniune statornica cu Dumnezeu, el trebuia sa transforme tot pamântul în Rai. Dupa
aceea, trebuia sa desfiinteze conditiile spatiale nu numai pentru mintea, ci si pentru trupul sau, adunând pamântul si cerul, toata lumea vazuta. Depasind marginile lumii sensibile, trebuia sa patrunda în lumea inteligibila printr-o cunoastere egala
cu cea a duhurilor îngeresti, ca sa reuneasca în el însusi lumea inteligibila si lumea sensibila. În sfârsit, neavând în afara lui decât numai pe Dumnezeu, n-ar mai fi ramas omului decât sâ se daruiasca în întregime Lui, într-un elan de dragoste, redându-I universul întreg unit în fiinta omeneasca. Atunci Dumnezeu Însusi S-ar fi dat la rândul Sau omului, care ar fi avut în virtutea acestui dar, adica prin har, tot ceea ce Dumnezeu poseda prin firea Sa. În felul acesta, s-ar fi îndeplinit îndumnezeirea omului si a întregii lumi create. Aceasta sarcina prescrisa omului nefiind împlinita de Adam, o putem întrezari prin lucrarea
lui Hristos, al doilea Adam. ( Vladimir Lossky)
Sa devenim dumnezei din pricina lui Hristos, asa cum El S-a facut om din pricina noastra. ( Sfântul Grigorie de Nazianz)
Dumnezeu ne permite sa fim fata în fata cu El, nu prin enigme. El se apropie de cei care merita si se identifica cu ei, ba chiar se întrupeaza în ei, astfel ca, la rândul lor, ei salasluiesc cu trup si suflet în El. ( Sfântul Grigorie Palama)
În veacurile fara sfârsit, noi ne vom odihni în Dumnezeu si Dumnezeu se va odihni în noi. ( Sfântul Macarie)
În acest chip vietuind (dupa legile Sfintilor Parinti - n.n.), nu vom muri de moartea neascultarii, ci vom trai în dreptate si vom câstiga Împaratia cerurilor. ( Sfântul Teodor Studitul)
Facând cele placute lui Dumnezeu, mai întâi ne vor folosi noua, caci asa vrea Dumnezeu, sa dorim binele fratilor nostri si mântuirea tuturor oamenilor mai mult decât pe a noastra. ( Sfântul Teodor Studitul)
Viata si moartea mea depind de ceilalti, caci, daca l-am câstigat pe aproapele meu, L-am câstigat pe Dumnezeu. ( Sfântul Antonie cel Mare)
Mântuirea este numai lucrarea harului. ( Fericitul Augustin)
A imita pe Hristos nu cere timp, nici mestesug, ci doar intentie bina. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Dumnezeu ne-a facut fara de noi, dar ne va mântui numai cu noi. ( Fericitul Augustin)
Mântuirea este, în acelasi timp, si lucrarea lui Dumnezeu si a noastra. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Mai mult ne ajuta Dumnezeu în mântuire decât ne strica diavolul în pierzanie, pentru ca dragostea lui Dumnezeu este mai mare decât ura diavolului. ( Origen)
Dumnezeu este ascuns în poruncile Sale, iar cei ce-L cauta, Îl gasesc doar în masura împlinirii lor. ( Fericitul Augustin)
Începutul si sfârsitul mântuirii este dragostea. ( Sfântul Antonie cel Mare)
Esti desavârsit atunci când, în locul tau, îl preferi pe aproapele. ( Avva Iacov)
A fi aproape sau departe de Dumnezeu depinde de om, deoarece Dumnezeu este oriunde. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Dumnezeu S-a facut totul pentru tine, asa ca fa-te si tu totul pentru El. ( Sfântul Ioan de Kronstadt)

Unde este iubire, acolo este Dumnezeu. ( Fericitul Augustin)
Nu în unirea trupurilor sta necuratia, ci în cugetele si în intentia oamenilor. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Trebuie sa facem totul prin iubire si nimic prin forta. Trebuie sa iubim mai mult supunerea decât sa ne temem de nesupunere. ( Francisc de Sales)
Pentru orice fapta de iubire pornita dintr-un suflet, acesta merita viata de veci. ( Toma d'Aquino)
Iubirea e tare pentru ca poate merge pâna la moarte. ( pr. Dumitru Staniloae)
A-i iubi pe vrajmasi înseamna a-L imita pe Dumnezeu. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Dragostea schimba însasi natura lucrurilor. În mâna dragostei, toate devin bune. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
33 A iubi cineva pe cel drag este un lucru al firii; a iubi cineva si pe vrajmasi este un lucru al harului. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Dragostea este bucuria de a face altora bucurie. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Saracia sau bogatia nu pot învinge dragostea, dar dragostea poate învinge si saracia si bogatia. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Cea dintâi si cea mai mare datorie a noastra este sa pastram între noi legatura dragostei. ( Nicodim Patriarhul României)
Iubirea este principiul vietii si Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne reveleaza iubirea si viata în iubire, de la obârsia ei divina.( pr. Constantin Galeriu)
Iubirea duce la cunoastere. (...) Dupa cum amintirea focului nu-ti încalzeste trupul, tot astfel credinta fara dragoste nu-ti va încalzi sufletul. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
Revelatia ne învata ca Dumnezeu este dragoste. Existenta îsi are începutul, de asemenea, în dragoste ca dar al lui Dumnezeu. Rascumpararea si nasterea noastra din nou s-a facut tot prin dragoste, o dragoste atât de mare, încât a dus la
jertfa Fiului lui Dumnezeu. Semnele Rascumpararii trebuie sa reveleze în cele din urma si in noi lui Dumnezeu,aceasta realitate fundamentala, pentru a putea spune : omul este dragoste. ( pr. Constantin Galeriu)
Acolo unde ia sfârsit creatura, începe fiinta lui Dumnezeu. Tot ceea ce Dumnezeu pretinde, în mod expres, este sa iesi din tine însusi, în masura în care esti creatura, si sa-L lasi pe Dumnezeu sa fie Dumnezeu în tine. ( Eckhart)
Tinta iubirii este unirea cu ceea ce iubesti. ( Francisc de Sales)
Doua iubiri au zidit doua cetati : iubirea de sine, mergând pâna la dispretul fata de Dumnezeu - cetate terestra, si iubirea de Dumnezeu, mergând pâna la dispretul de sine - cetate celesta. Una este glorificata în sine însusi, cealalta în Domnul
Dumnezeu. ( Fericitul Augustin)
Dragostea îl preface pe cel ce iubeste în chipul celui iubit : daca-L iubesti pe Dumnezeu, dumnezeu vei fi; daca-l iubesti pe diavol, diavol vei fi; daca-ti iubesti trupul, trup vei fi. Aceasta este cea dintâi lucrare a iubirii : de a uni pe cel ce iubeste cu cel iubit. ( Fericitul Augustin)
Lumea este o tesatura de sentimente, puse în miscare de diferite vointe. (...) Cum ar fi lumea daca toti ar iubi ? (pr. Al.Constantinescu)
Iubirea de Dumnezeu este extatica, facându-ne sa iesim din noi însine. ( Sfântul Dionisie Areopagitul)
Iubirea lui Dumnezeu este forta motrice, modalitate de manifestare si de recunoastere a Lui, cerc etern, care îsi are originea în bine si se întoarce în bine. ( Sfântul Dionosie Areopagitul)
Unicul adevar este iubirea. (...) Iubirea este aceea care da viata si caldura, care inspira si calauzeste. Iubirea este sigiliul pus creatiei, semnatura Creatorului. Iubirea explica lucrul mâinilor Sale. ( pr. Theoklitos)
Dragostea, radacina si izvorul binelui. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Comuniunea în dragoste, pe pamânt, este reflexul vietii paradisiace. ( pr. Ioan Coman)
Dragostea frateasca este hrana duhovniceasca. ( Sfântul Clement Alexandrinul)
Pe calea iubirii, urcam spre Dumnezeu. ( Fericitul Augustin)
Când l-ai vazut pe aproapele tau, pe Dumnezeu L-ai vazut. ( Sfântul Clement Alexandrinul)
Nu exista cunoastere mistica fara iubire. ( Sfântul Ioan al Crucii)
Când am ajuns la iubire, am ajuns la Dumnezeu. ( Sfântul Isaac Sirul)
Dragostea duce la fericire. ( Fericitul Augustin)
Dragostea este adevarata slujba pentru Dumnezeu. ( Sfântul Ciprian)
Dragostea este raiul. ( Sfântul Cadoc)
Întrucât este iubire, Dumnezeirea se misca; iar întrucât este iubita, misca spre sine toate lucrurile care sunt capabile de dragoste. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
Dumnezeu nu se uita la fapte, ci la dragostea cu care au fost facute. Nu e nimic mult, când oamenii iubesc putin, asa cum nu este putin, când oamenii iubesc mult. ( Sfântul Vasile cel Mare)
Numai cine îsi iubeste aproapele, Îl iubeste pe Dumnezeu. ( Sfânta Scriptura)
Dumnezeu nu ne porunceste si nu doreste sa fim tristi în inima noastra; mai degraba, doreste ca, din iubire pentru El, sa avem mereu bucurie în suflet. ( Sfântul Ioan Scararul)
Chiar si aici, Pastele a fost maret, sfânt, duhovnicesc si de neuitat. (...) A fost binecuvântat de linistea stelelor si de suferintele noastre; inimile noastre bateau pline de bucurie. ( Scrisoare dintr-un lagar sovietic)
Nu lasa întristarii sufletul tau si nu te chinui cu prea multa purtare de grija; veselia inimii da viata omului si voiosia lui îi prelungeste zilele. ( Sfânta Scriptura)
Daca are virtute, daca face fapte bune, daca s-a unit cu Dumnezeu, se va veseli cu bucuria cea adevarata sufletul omului. ( Sfântul Vasile cel Mare)
Bucuria este o necesitate de prim ordin a vietii omenesti. Ea este pentru om ceea ce este lumina pentru planta, (...) este un ajutor nepretuit al sanatatii sufletesti si trupesti. ( pr. Filaret Costea)
Înlauntrul nostru trebuie sa fie pururea Înviere. ( Inocentiu Arhiepiscopul Odesei)
Pe cel ce se bucura în Domnul, nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Cel ce iubeste, mereu se bucura. ( Teofilact)
Bucurati-va si va veseliti, ca plata voastra multa este în Ceruri ! (Sfânta Scriptura)
Frica Numelui Tau varsa bucurie în sufletul meu. ( Sfânta Scriptura)
Bucurati-va ! (Sfânta Scriptura)
Inima omului este facuta pentru un bine nemarginit. ( Alfons de Liguori)
Daca vrem sa fim fericiti, trebuie sa fim gata de orice suferinta. ( Alfons de Liguori)
E o mare virtute sa stii sa lupti împotriva fericirii si o mare fericire sa nu fii biruit de fericire. ( Fericitul Augustin)
Daca vrei sa te bucuri de desfatare, nu cauta desfatarea. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Fericit este acela care nu gândeste rau. ( Sfântul Vasile cel Mare)
Cât despre mine, fericirea mea este sa ma apropii de Dumnezeu. ( Sfânta Scriptura)
Daca stai cu tarie în credinta, esti fericit. ( Sfântul Chiril al Ierusalimului)
Pe noi, nimeni nu ne poate nenoroci, decât noi însine, tot asa cum nu ne poate face fericiti altcineva decât noi însine, dupa harul lui Dumnezeu. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Fericiti cei saraci cu duhul, (umili - n.n.) ca a lor este Împaratia cerurilor.
Fericiti cei ce plâng, ca aceia se vor mângâia.
Fericiti cei blânzi, ca aceia vor mosteni pamântul.
Fericiti cei ce flamânzesc si înseteaza de dreptate, ca aceia se vor satura.
Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui.
Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu.
Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, ca a lor este Împaratia cerurilor.
Fericiti veti fi voi, când va vor ocarâ si va vor prigoni si vor zice tot cuvântul rau împotriva voastra, mintind din pricina Mea. (Sfânta Scriptura)
Mi-ar fi mai bine sa traiesc cu fiarele, decât cu oamenii necredinciosi. (Cuviosul Azarie)
Doresc sa predic, sa vorbesc, sa scriu, dar nu vreau sa silesc pe nimeni, caci credinta trebuie sa fie liber consimtita si sa fie primita fara constrângere. ( Martin Luther)
Daca as avea dovada ca Dumnezeu nu exista, n-as regreta ca am crezut în El; m-as gândi ca mi-am facut o onoare crezând în El, ca, daca universul este ceva stupid, cu atât mai rau pentru el; ca greseala nu este în gândirea mea ca nu exista
Dumnezeu, ci în Dumnezeu ca nu exista. ( pr. Valensin)
Sarac esti (necredinciosule - n.n.) si lipsit de orice bun, sarac de iubirea de oameni, sarac de credinta în Dumnezeu,sarac de speranta. ( Sfântul Vasile cel Mare)
Lucrurile mai presus de fire, pot fi întelese prin credinta. ( Sfântul Ioan Damaschin)
În fapte se arata credinta. (...) Credinta, fara fapte, nu exista. ( Sfântul Simeon Noul Teolog)
Credinta este contemplarea unui lucru tainic. ( Teodoret)
O credinta al carei obiect apare cu evidenta, nu poate fi numita credinta. ( Sfântul Atanasie cel Mare)
!!! Cine nu crede ca va învia si ca va da socoteala, ci gândeste ca toata fiinta sa se margineste la viata aceasta, aceluia nu-i va pasa mult de faptele bune. (...) Credinta în Înviere este adevarata mângâiere în suferinti, în lupta cu ostenelile si cu greutatile vietii. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Aceasta comoara nu o gasim sapând prin pamânt, ci o aflam daca cercetam sufletul omului bolnav. (...) Ea consta din rabdare, din întelepciune, statornicie si o neclintita nadejde în Dummnezeu. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Pentru cine vrea sa creada am o mie de motive. Pentru cine nu vrea sa creada, n-am nici unul. ( Fericitul Augustin)
Crede ca sa întelegi ! (Fericitul Augustin)
Credinta este pentru suflet, ceea ce este ochiul pentru trup. ( Teodoret al Cirului)
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. ( Sfântul Maxim
Marturisitorul)
Credinta face ceea ce omul si legea nu pot face. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Un lucru mic este un lucru mic. Dar credinta din lucrurile mici este un lucru mare. ( Sfântul Grigorie de Nazianz)
Credinta este libera consimtire a sufletului. ( Sfântul Antonie cel Mare)
Credinta întareste ceea ce ratiunea clatina. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Credinta este încrederea în cele nevazute, (...) este har, (...) este taina. ( Sfânta Scriptura)
Cine e credincios în lucrurile mici, e credincios si în cele mari. ( Sfânta Scriptura)
Cred, Doamne, ajuta necredintei mele ! (Sfânta Scriptura)
Fie voua dupa credinta voastra ! (Sfânta Scriptura)
Rugaciunea mentala nu este - dupa parerea mea - decât o relatie de prietenie, în cadrul careia te afli adesea fata în fata cu
Dumnezeu, de Care stii ca esti iubit. ( Tereza de Avila)
Rugaciunea ne arata ca umilinta înalta, iar nu coboara pe om. ( Petre |utea)
Cine este acela care nu are nimic de cerut lui Dumnezeu ? (pr. Arsenie Papacioc)
Dumnezeu vrea sa-ti daruiasca mai multe bunatati decât ceri tu. ( Fericitul Augustin)
Rugaciunea este mijlocul prin care se revarsa în sufletul nostru lumina. ( Vladimir Lossky)
Unindu-se moral în rugaciunea adevarata cu Dumnezeu, omul nu se uneste cu El doar pe sine însusi, ci îi uneste cu El si pe ceilalti; el devine un inel de legatura între Dumnezeu si creatie, între lumea divina si cea naturala. Predându-se liber lui
Dumnezeu, vointa omeneasca nu este mistuita de El, ci este asociata ei si devine o forta noua, divino-umana, în stare sa faca lucrarea lui Dumnezeu în lumea oamenilor. Prin aceasta, rugaciunea adevarata, ca o legatura moral-harica cu Dumnezeu, se deosebeste de toate celelalte relatii umane cu Divinitatea. ( Vladimir Soloviov)
Nu este de ajuns sa posedam arta rugaciunii; trebuie sa devenim rugaciune, rugaciune întrupata. Nu este de ajuns consacrarea unui timp pentru rugaciune, caci fiecare act, fiecare gest, chiar si un surâs, trebuie sa devina un imn de
adorare, o ofranda, o rugaciune. Trebuie sa oferim nu ceea ce avem, ci ceea ce suntem. ( Paul Evdokimov)
Daca câtiva oameni se roaga, daca intra în starea de rugaciune si în mod aparent nefolositoare, ei transforma universul prin simpla lor prezenta, prin însasi existenta lor. ( Olivier Clement)
Folosul rugaciunii sta în împlinirea scopului ei, adica iertarea pacatelor si mântuirea sufletului, indiferent daca o facem cu gura, prin cuvânt, cu mintea sau cu inima. ( pr. Paisie Olaru)
Din adâncuri strigat-am catre Tine, Doamne ! (Sfânta Scriptura)
Trebuie sa cerem de la Dumnezeu ceea ce este de folos sufletului, nu ceea ce ne este de folos noua. ( Dicton patristic)
Rugaciunea este singura ce ne poate înalta la cunosterea lui Dumnezeu. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
Rugaciunea constituie o înaltare a intelectului catre Dumnezeu; ea este o conversatie a intelectului cu Domnul. ( Evagrie din Pont)
Rugaciunea este începutul cunostintei nemateriale si simple. ( Evagrie din Pont)
Rugaciunea este alungarea întristarii si a descurajarii, (...) rodul bucuriei si al multumirii. ( Evagrie din Pont)
Rugându-te, sa nu dai vreun chip lui Dumnezeu, în tine, nici sa nu îngadui mintii tale sa se modeleze dupa vreo forma, ci apropie-te în chip material ce Cel nematerial si vei întelege. ( Evagrie din Pont )
Daca, rugându-te, ai ajuns la o bucurie mai presus de orice veselie, ai ajuns la adevarata rugaciune. ( Sfântul Nil Sinaitul)
Înainte de a-ti ridica mâinile catre cer, trebuie sa-ti ridici sufletul si, înainte de a-ti ridica ochii, ridica-ti gândul la Dumnezeu. (Origen)
Sufletul omului este un altar. ( Origen)
Nu se poate ca Dumnezeu sa nu asculte rugile omului, daca omul asculta poruncile Domnului. ( Avva Isaia)
Rugaciunea ta ramâne neauzita, când o acopera strigatul celui napastuit de tine. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Ceea ce este respiratia pentru viata trupeasca, aceea este si rugaciunea pentru viata sufleteasca. ( Isichie Sinaitul)
Rugaciunea este bucurie sfânta, ce atrage spre sine mintea (...) revarsând bucuria duhovnicesca si în trup. ( Sfântul Grigorie Sinaitul)
Când tu vorbesti în ascuns cu tine însuti, cuvintele tale sunt cercetate în cer. De aceea si raspunsurile îti vin de acolo. (Sfântul Vasile Cel Mare)
Rugaciunea nu este urmarea meritelor noastre, ci a îndurarii lui Dumnezeu. ( Toma d'Aquino)
Daca te vei ruga pentru toti, toti se vor ruga pentru tine. ( Fericitul Augustin) 
Inima cea mai milostiva este aceea care arde pentru toata faptura, pentru oameni, pentru pasari, pentru demoni si pentru toata zidirea. ( Sfântul Isaac Sirul)
Nici fecioare, nici femei maritate, nici monah, nici mirean, ci o hotarâre dreapta cauta Dumnezeu. Si, primind-o ca pe însasi fapta, trimite aceluia Duhul Sfânt pentru a lucra împreuna cu el, pentru a îndrepta viata tuturor celor ce vor sa se mântuiasca.( Sfântul Macarie)
Este necesar sa ne rugam cu evlavie, fiindca noi singuri, fara ajutorul lui Dumnezeu, nu avem puterea sa învingem ispitele. (...) Rugaciunea este lucrul cel mai simplu si, în acelasi timp, cel mai dificil. ( Sfântul Ioan de Kronstadt)
Ce sa faca Dumnezeu cu multumirile noastre, când cu faptele Îi aratam doar nemultumire ? (Sfântul Ioan de Kronstadt)
Rugaciunea este o stare de permanenta recunostinta. ( Sfântul Ioan de Kronstadt)
A-I multumi lui Dumnezeu când vântul este prielnic pe mare nu este ceva deosebit; a-I multumi însa când este furtuna, atunci se arata adevarata recunostinta. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Sa multumim în toate si pentru toate ! (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Omul care-I multumeste lui Dumnezeu pentru relele ce trec peste el, nu simte acele rele. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Cel ce se sileste sa-I multumeasca lui Dumnezeu pentru toate cele primite de la aproapele sau, acela se sileste si sa iubeasca. ( Teofilact)
A descrie frumusetea omului înseamna a cânta cel mai frumos imn gloriei lui Dumnezeu. În om este cuprinsa minunea : în gândire, atâta inteligenta; în inima, atâta iubire; în viata, atâta vointa. ( pr. Agatanghel Gutu)
Cel care se roaga este cu adevarat teolog. ( Evagrie din Pont)
Slava lui Dumnezeu este omul. ( Sfântul Irineu)
Unde se termina rugaciunea, începe pacatul. ( Sfântul Efrem Sirul)
Fratele Laurentiu era mai mult unit cu Dumnezeu în cadrul activitatilor sale obisnuite, decât în timpul serviciilor religioase.Este o mare iluzie - spunea el - sa ne imaginam ca timpul dedicat rugaciunii ar fi altfel decât restul zilei. ( pr. Kallistos Ware)
Rugaciunea este prezenta lui Dumnezeu în toti si în toate. ( Sfântul Grigorie Sinaitul)
Rugaciunea este, dupa fiinta ei, apropierea si unirea omului cu Dumnezeu; iar dupa lucrare, rugaciunea este puterea sustinatoare a lumii, împacarea cu Dumnezeu (...) . ( Sfântul Ioan Scararul)
Linistea este neîntrerupta închinare lui Dumnezeu si statornicie în fata Lui. ( Sfântul Ioan Scararul)
Cerul este, adesea, mai aproape de noi atunci când ne aplecam, decât atunci când ne îndreptam în sus. ( Sfântul Grigorie de Nazianz)
Numai Dumnezeu, cu nesfârsirea Lui, poate tine sufletul absorbit în contemplarea Lui, adica în liniste, fara trecerea necesara de la un lucru marginit la altul. ( pr. Dumitru Staniloae)
Rugaciunea îl elibereaza pe om, îl degaja de natura exterioara si de sine însusi. În acest fel, ea tine sufletul deschis catre Dumnezeu ca Persoana. Cel ce nu se roaga ramâne rob, închis în mecanismul complex al naturii exterioare si al înclinatiilor
patimilor sale, care îl domina pe om mai mult decât o face natura. Rugaciunea asigura libertatea (...). ( pr. Dumitru Staniloae)
Nimic nu mi se pare mai atragator decât dialogul secret al sufletului cu el însusi si cu Dumnezeu. ( Sfântul Grigorie de Nazianz)
Aceasta este rugaciunea adevarata : a tacea si a asculta vocea fara cuvinte a lui Dumnezeu din adâncul inimii, a înceta sa lucrezi de unul singur, a patrunde în lucrarea lui Dumnezeu. ( pr. Kallistos Ware)
Doamne, fa din mine o unealta a Pacii Tale ! (Francisc din Assisi)
Lucrul cel mai important în rugaciune este de a sta în fata lui Dumnezeu cu mintea coborâta în inima. ( Sfântul Teofan Zavorâtul)
Tu erai înlauntrul meu, dar vai, eu însumi eram înafara mea. ( Fericitul Augustin)
Rugaciunea este unitatea de masura a dragostei. ( Fericitul Augustin)
Rugaciunea este o iarba de vindecare si de folos, dar, daca nu stim unde se cade s-o punem, nu vindeca boala noastra.( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Rugaciunea este lucrarea credintei, aratarea celor nadajduite, iubirea realizata, miscarea îngereasca, puterea celor fara trupuri, descoperirea inimii, nadejdea mântuirii, semnul sfintirii, devenirea sfinteniei, cunoasterea lui Dumnezeu, unirea
Duhului Sfânt, bucuria lui Iisus, veselia sufletului, mila lui Dumnezeu, semnul împacarii, pecetea lui Hristos, steaua de dimineata a inimilor, descoperirea lui Dumnezeu, izvorul tacerii, pecetea lacasului îngeresc. ( Sfântul Grigorie Sinaitul)
Mântuirea si rugaciunea nu stau în vorbe. ( Sfânta Scriptura)
Rugati-va neîncetat ! (Sfânta Scriptura)
Nimeni nu poate ajunge la Dumnezeu, decât ridicându-se prin jertfa. ( Sfântul Chiril al Ierusalimului)
Cine vrea sa împartaseasca slava lui Iisus, trebuie sa-I împartaseasca si viata. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Toate socotesc jertfa piatra de temelie pusa de Dumnezeu existentei noastre. ( pr. Constantin Galeriu)
Jertfa, în substanta ei spirituala, este iubire. (...) Jertfa e si constiinta; este cunoasterea precisa a unui tel superior caruia ma devotez. Nu este oarba, ci totdeauna este luminata de adevar. (...) Jertfa e, de asemenea, libertate. (...) Jertfa, ca deschidere a noastra catre Dumnezeu si catre lume, ca autodaruire, este, în esenta, expresia cea mai deplina a iubirii care ne defineste fiinta. ( pr. Constantin Galeriu)
Rastignirea este prima înaltare ! (pr. Dumitru Staniloae)
Daca, în lume, este mai întâi viata si apoi moartea, în Biserica lui Hristos este mai întâi moartea si apoi viata. ( Fericitul Augustin)
Eu sunt Pâinea vietii, care S-a pogorât din cer. Daca manânca cineva pâinea aceasta, va trai în veac. Si pâinea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care-L voi da pentru viata lumii. ( Sfânta Scriptura)
Cine îsi va pierde sufletul pentru Mine, acela îl va afla. ( Sfânta Scriptura)
Libertatea (...) nu este un drept, este o obligatiune. ( N. A. Berdiaev)
Esenta cea mai adânca a omului este libertatea sau vointa sa morala, si de aceea, unirea existentiala cu Dumnezeu înseamna pentru om a-I preda în mod liber vointa sa. ( Vladimir Soloviov)
Libertatea omului e partea divina din el. ( Petre |utea)
Dumnezeu poate face orice în afara de a ne sili sa-L iubim. (...) Unde nu exista libertate, nu poate exista iubire. ( Paul Evdokimov)
Ai fost creat liber si chemat spre libertate, asa ca nu te face robul petimilor necurate ! (Avva Talasie)
Libertatea este asociata cu harul, e opera harului si puterea data omului de a se mentine în har, adica deasupra lumii si de a nu cadea sub lume. ( Teodoret al Cirului)
Acela este cu adevarat liber, care traieste pentru Hristos. El se afla deasupra tuturor nenorocirilor. Daca el însusi n-si va face rau, atunci niciodata altul nu va fi în stare sa-i faca. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Doamne, fa-ma robul Tau, ca sa fiu cu adevarat liber ! (Fericitul Augustin)
Adevarul va va elibera. ( Sfânta Scriptura)
Martor îmi este Dumnezeu : eu nu vreau dcecât mântuirea voastra. ( Fericitul Augustin)
Exista un om în orice parohie, un om a carui familie este lumea întreaga ; un om pe care îl chemi ca martor, ca sfatuitor sau ca sa te slujeasca în toate faptele solemne ale vietii ; un om fara de care nu se naste si nu moare nimeni ; care ia pe
om de la sânul maicii sale si nu-l lasa decât în mormânt ; on om care binecuvânteaza sau sfinteste leaganul, patul conjugal si sicriul. Copiii se obisnuiesc sa-l iubeasca si sa-l respecte ; chiar necunoscutii îl numesc tata al lor. La picioarele lui, crestinii îsi fac marturisirile cele mai ascunse si varsa lacrimile cele mai tainice. El este mângâietorul tuturor neajunsurilor sufletului si trupului, care vede, rând pe rând, si pe bogat si pe sarac batând la poarta sa : bogatul ca sa depuna milostenia sa în taina, saracul pentru a o primi fara sa roseasca de rusine. Omul acesta nu tine de un rang social, ci deopotriva de toate clasele. (...) În sfârsit, un om care stie tot, care are dreptul de a spune totul si al carui cuvânt cade de sus asupra inimilor cu autoritatea unei misiuni dumnezeiesti si cu porunca unei credinte desavârsite. (Fr. R. de Chateaubriand)
Calugarul este cel care, despartindu-se de toti, s-a unit cu toti. ( Evagrie din Pont)
Iata (calugarii - n.n.) îngerii pamântului ... ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Turma lui Hristos se pastoreste cu fluierasul, nu cu batul, adica cu blândete, nu cu asprime. Se pastoreste mai mult cu exemplul vietii preotului, nu numai cu predica de la amvon. ( pr. Paisie Olaru)
Chiar daca voi nu plângeti, plâng eu pentru voi. ( pr. Paisie Olaru)
Ceea ce fac, fac dupa propriile mele puteri, cu ajutorul lui Dumnezeu, pentru mântuirea oamenilor. ( Sfântul Ioan de Kronstadt)
Pe omul din afara usor îl face cineva monah, dar pe omul dinauntru cu greu. ( Isichie Sinaitul)
Daca cineva îl dispretuieste pe preot, imediat si Dumnezeu îl va dispretui pe el. ( Sfântul Atanasie cel Mare)
Preotia se savarseste aici, pe pamânt, dar ea are rang între dregatoriile ce-resti. (...) Însusi Hristos a întemeiat aceasta
slujire. El a stabilit ca, în timp ce suntem înca în trup, sa facem serviciu îngeresc. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Eu, privind de pe culmea, cam înzapezita, a celor 70 de ani, vad în rândurile pastorilor de suflete munca rasplatita prin trezirea sentimentului religios si al evlaviei în cei pastoriti; vad rasplatirea ostenelilor pastorului prin dreptatea si darnicia sufleteasca a celor pastoriti. ( Nicodim Patriarhul României)
Eu sunt nesatios : nu vreau sa se mântuiasca doar câtiva, ci toti; caci numai unul daca se va pierde, eu ma pierd. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Precum M-a trimis pe Mine Tatal, asa va trimit si Eu pe voi ! (Sfânta Scriptura)
Respectarea vointei lui Dumnezeu este un act de sfintenie. Noi ne supunem vointei lui Dumnezeu, nu Dumnezeu vointei noastre. ( Avva Ioan Colov)
Sfintii au strabatut calea cea mai lunga pe care o poate strabate o fiinta umana : calea ce duce de la iad la rai. Sau chiar o cale si mai lunga : calea de la diavol la Dumnezeu. (...) Sfintii s-au întrupat în Hristos si s-au hristificat, încât au izbutit sa înfaptuiasca ceea ce Dumnezeu a lasat ca tel existentei omenesti : ei au devenit si , asa cum ne-a vestit într-un mod atât de expresiv Sfântul Simeon Noul Teolog. ( pr. Justin Popovici)
Unde este sfintenie, acolo este si curaj. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Admiram pe sfinti, nu atât pentru întelepciunea si iubirea lor pentru Dumnezeu în necazuri, ci, mai mult, pentru ca ei ramân la fel de râvnitori si dupa ce furtuna a trecut, lasând loc linistii. (...) Nu e nici o minune cainta omului la necaz, tinut în frâu prin frica, ci, dupa ce a trecut încercarea, acesta sa continue în a-si arata întelepciunea sufletului. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Sfintenia vine din dragoste. Toti cei ce cred si iubesc cu adevarat sunt sfinti. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Desavârsirea omului este de a se socoti pe sine nedesavârsit. ( Fericitul Augustin)
Pacatosul se ascunde de Dumnezeu, sfântul se ascunde în Dumnezeu. ( Fericitul Augustin)
33 Apropie-te de cei drepti si, prin ei, te vei apropia de Dumnezeu. ( Sfântul Isaac Sirul)
Îi cinstim pe sfinti, imitându-i. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Ea nu L-ar fi putut purta pe Cuvântul lui Dumnezeu în trup, daca nu ar fi primit mai întâi Cuvântul lui Dumnezeu în inima. ( pr.Kallistos Ware)
Preasfânta Fecioara Maria, ea singura, sezând între Dumnezeu si oameni, pe Dumnezeu L-a facut Fiul omului, iar pe oameni i-a facut fiii lui Dumnezeu. ( Sfântul Nicodim)
Cât poate Dumnezeu cu puterea, poate si Maica Domnului cu rugaciunea. ( Dicton patristic)
Au ochi si nu vad. ( Sfânta Scriptura)
Omul este capabil a-L cunoaste pe Dumnezeu numai întru atâta cât i S-a revelat Dumnezeu. ( A. Comorosan)
Fara Dumnezeu nu este posibil a-L cunoaste pe Dumnezeu. ( Sfântul Irineu)
La Dumnezeu ajungem printr-un anume mod de viata, nu printr-un anume fel de a gândi. ( Christos Yannaras)
Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea noastra; daca ar fi cuprins, nu ar mai fi Dumnezeu. ( Evagrie din Pont)
Fratilor, câta vreme v-am grait despre cele ceresti, toti ati adormit, iar când am început a însira palavre, îndata v-ati trezit ... (Everghetinos)
Când gândirea nu se mai împrastie printre cele din afara si nu se mai împrastie în lume, prin simturi, ea se întoarce spre sine.
Prin sine, mintea se ridica pâna la contemplarea lui Dumnezeu. ( Sfântul Vasile cel Mare)
Cea mai mare dintre învataturi este sa te cunosti pe tine însuti; daca cineva se cunoaste pe sine, Îl va cunoste si pe Dumnezeu. ( Sfântul Clement Alexandrinul)
Cel ce se cunoaste pe sine, cunoaste totul. ( Sfântul Isaac Sirul)
A-L întelege pe Dumnezeu este greu, iar a-L exprima este cu neputinta. ( Sfântul Grigorie de Nazianz)
Uita de tine si cunoaste-ti sinele ! (Cuviosul Varsanufie)
Cunoasterea adevarata implica recunoasterea necunoasterii. ( Sfântul Dionisie Areopagitul)
(Cunoasterea lui Dumnezeu înseamna patrunderea în - n.n.) întunericul supraluminos al Dumnezeirii. ( Sfântul Dionisie Areopagitul)
În contemplatia mistica, omul nu vede nici cu mintea, nici cu trupul, ci cu duhul (...), iar aceasta experienta fericita si plina de bucurie (...) face ca mintea sa treaca dincolo de toate lucrurile. ( Sfântul Grigorie Palama)
Din dragoste izvoraste cunoasterea. ( Talasie Libianul)
Cunoasterea existentei lui Dumnezeu este sadita în chip natural în noi. ( Sfântul Ioan Damaschin)
Adevarata cunoastere poarta în ea pecetea dragostei. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
Cunoastere însemna a te uita pe tine, gândindu-te la Dumnezeu. ( Diadoh al Foticeii)
Sa cunoasteti dragostea lui Hristos, care întrece orice cunoastere. ( Sfânta Scriptura)
Adevarul se identifica cu trairea sau experienta nemijlocita, iar teologia cu vederea lui Dumnezeu. ( Christos Yannaras)
Am avut revelatia ca înafara de Dumnezeu nu exista adevar. ( Petre |utea)
Adevarul este triumful Spiritului. Adevarul integral este Dumnezeu. Iar razele acestui adevar integral, adevar divin, adevar al Logosului, se rasfrâng si asupra cunoasterii fragmentare de ordin stiintific, întoarsa spre realitatea universala
data, obiectiva. ( N. A. Berdiaev)
Adevarul este bine a se cauta întru toate. ( pr. Ilie Cleopa)
Consimtamântul general fara adevar, o eroare veche. ( Sfântul Ciprian)
Atâta adevar poate cuprinde cunostinta fiecaruia, câta siguranta îi dau blândetea, smerenia si dragostea. ( Sfântul Marcu Ascetul)
Cine nu iubeste adevarul, nu l-a cunoscut înca. ( Sfântul Grigorie de Nazianz)
Când noi însinr nu suntem convinsi de adevar, cum sa-i convingem si pe altii ? (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Cautarea fara patima duce la adevar. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
Credinta este începutul vietii, iar dragostea sfârsitul ei. Între ele - adevarul. ( Sfântul Ignatie al Antiohiei)
Sunt unii (...) care învata totdeauna, dar nu pot ajunge niciodata la deplina cunoastere a adevarului. ( Sfânta Scriptura)

Un comentariu:

  1. "Un Domn, o credinţă, un botez; un Dumnezeu, Părinte al tuturor, care este peste toţi şi prin toţi şi între noi toţi. Amin"

    RăspundețiȘtergere