joi, 29 iulie 2010

Viata de dupa moarte in Egiptul antic


In Egiptul antic, toate sperantele de eternitate erau concentrate asupra regelui, care se credea ca si-ar petrece viata de apoi in ceruri. Piramidele, care nu erau altceva decat niste imense constructii funerare, constituiau scarile pentru ascensiunea la ceruri a regelui. Acesta oferea imputernicire constructorilor piramidelor, care astfel, se bucurau si ei de eternitate. Textele piramidelor, inscriptii facute pe peretii acestor constructii cam in timpul dinastiei a sasea, faceau aluzie la peripetiile postume ale regelui. Interesant de observat este faptul ca si nobilii, pentru a-si continua existenta, construiau morminte si, adesea, ei imprumutau ceva din imortalitatea monarhului. Pe mormintele acestor antici sunt infatisate ofrande prezentate lui Osiris, calauza mortilor, constand din colaci, carne fripta( de bou, gasca ), bere, tamaie aprinsa. Acest amanunt ne furnizeaza date importante despre asemanarea cu folclorul romanesc, din acest punct de vedere, al nevoii mortilor de merinde in calatoria intreprinsa spre cer. Tendinta de a transforma viata de dincolo intr-o prelungire a celei pamantesti, este universala. In capitolele urmatoare vom analiza riturile funebre din regiunile din Romania mai amanuntit, accentuand asemanarile cu Egiptul in special si cu Orientul in general. Textele sarcofagelor, o colectie de texte- vraji, erau inscrise pe partea interioara a sarcofagelor aristocratilor, cu scopul de a obtine glorificarea divina in taramul mortilor si proclamarea lor ca ''drepti''. Aceste texte apartin perioadei 2100- 1700 I.H. Imperiul de mijloc aduce cu sine democratizarea credintelor funerare. Saracii se pot bucura si ei de o existenta post-mortem in Campul Trestiilor, unde trebuie sa cultive o bucata de pamant. Cartea Mortilor descrie beatitudinea trairii in Campul Trestiilor. Campul Trestiilor este localizat pe bolta cereasca in punctul opus Campului Ofrandelor sau Campului Odihnei, adica la apus. Din Campul Trestiilor porneste sufletul faraonului in intampinarea Soarelui pe bolta cereasca, pentru a ajunge, calauzit de el, in Campul Ofrandelor.

Din aceste prime idei, deja putem trage cateva concluzii. Inca din antichitate omul a crezut si a incercat sa-si obtina salvarea sufletului, mantuirea, prin propriile puteri, marturie stand piramidele, scarile necesare ascensiunii spre cer a regelui. Initial se exercita si egoismul propriu fiintei umane: salvarea trebuie sa fie numai a mea, de aici rezultand ''monopolizarea'' mantuirii de catre rege. Odata cu trecerea timpului, asa cum demonstreaza Textele sarcofagelor, poporul isi obtine si el dreptul de a-si petrece vesnicia in ceruri, dar aceasta se reduce doar la o continuare a vietii umile de pe pamant. In raiul egiptean, saracii isi cultiva bucata de pamant, fericiti de libertatea de care dispun.

Textele piramidelor contureaza destinul ceresc al Faraonului. Scopul suprem este transformarea in Osiris. In viata de apoi, regele este reinviat de Horus, fiul sau. Faraonul nu numai ca este stapanitorul lumii de aici, contingente, el este si stapanul lumii de dincolo, este o zeitate suprema. Vrajile din Textele piramidelor sunt referiri precise la situatii cu care se crede ca se va confrunta Faraonul in lumea de dincolo. Trecerea in cealalta viata se face prin ascensiune cu ajutorul unei scari facute de zeul Ra sau prin transformarea intr-o pasare. Fundalul ridicarii regelui inspre ceruri este un cutremur imens, colorat de valvatai de foc naucitoare. Faraonul devine '' un fulger de lumina'', metafora fiind identica cu cea folosita in Biblie pentru a descrie aparitia ingerului care a anuntat-o pe Maria vestea nasterii lui Cristos..

"Cerul tuna, pamantul se cutremura, Geb freamata, cele doua domenii ale zeului vuiesc, pamantul este crapat...Ma ridic la cer, traversez (firmamentul) de fier... ma ridic la cer, aripile mele de pene sunt cele ale unei pasari mari."

In timpul ascensiunii sale, faraonul defunct se transforma intr-o fiinta cosmica al carei cap este un vultur, tamplele sunt cerul instelat, iar fata, ochii, nasul, dintii e.t.c. sunt zei. In fata lui, Portile Cerului se deschid, iar Faraonul este transformat in lumea de dincolo intr-un crocodil: Crocodilul Sobek.

Actiunile ce le indeplineste Faraonul in lumea de dincolo exprima dorintele, frustrarile si inclinatia spre magie a egiptenilor. Regele renaste dintr-un vultur sau din marea vaca salbatica. Imbaindu-se in sudoarea inmiresmata a lui Osiris devine nepieritor, iar oasele i se transforma in fier. Pentru a dobandi cat mai multa putere magica, ii fugareste si-i mananca pe ceilalti zei.

Aceste prime imagini ce descriu ascensiunea faraonului nu-si gasesc termenii de comparatie in folclorul romanesc. Singurele motive comune sunt dorinta de nemurire, sentiment identic intalnit la toti oamenii de altfel si ascensiunea spre ceruri, dupa moarte. Fiinta cosmica in care este transformat faraonul este mult prea incarcata de simboluri pentru a putea fi analizata in amanunt intr-o lucrare ca cea de fata.

Textele sarcofagelor infatiseaza o imagine a lumii de dincolo mai complexa decat cea din Textele piramidelor. Noile conceptii referitoare la viata de apoi, prezente in aceste texte, contin si credinte populare excluse din Textele piramidelor. Defunctul poate ajunge in ceruri numai daca scapa de un numar de incercari si capcane deosebit de grele, capcane ce ne trimit cu gandul la cele douazeci de vami ale cerului din credinta populara romaneasca, tema ce o vom discuta in capitolul corespunzator conceptiei romanesti privitoare la viata de dincolo. Intre cer si pamant se intinde un navod gigantic care are rolul de a opri toate sufletele care indraznesc sa se inalte la ceruri. Hotararea si cunoasterea partilor componente ale navodului, precum si ale barcilor pescuitorilor de suflete, fac ca defunctul sa poata invinge aceste incercari. Acesta este rasplatit prin transformarea in crocodilul Sobek sau in pasare. Capcanele sunt reprezentate de animale si demoni cum sunt Pasarea Neagra, Ucigasul lui Ka, Gebga e.t.c..Ascensiunea la ceruri se face si aici sub forma unei pasari (soim, batlan, ibis, vultur).

Curioasa este aparitia compromisului si primejdiei in lumea de dincolo, motiv iarasi identic cu cel din folclorul romanesc. Daca la noi sufletul defunctului va mitui vamesii cerului cu monede puse in palmele mortului de catre vii, iar Dumnezeul crestinilor se lasa induplecat de sfinti, de rudele mortului si de zilele puse deoparte de acestea pentru sufletul celui plecat dintre ei, la egipteni chiar atunci cand defunctul este admis in ceruri, de catre un tribunal de zei, aparut in credintele egiptene mai tarziu, destinul sau este inca in pericol, din pricina uneltirilor fratelui lui Osiris, Seth, care incearca sa-l omoare. Daca reuseste, defunctul moare a doua oara, de data aceasta definitiv. Pentru a se feri de toate aceste capcane, defunctul trebuie sa se foloseasca de ghidul lumii de dincolo, Cartea celor doua cai. Cartea contine diferitele parti ale lumii de dincolo si numele teribililor paznici ai portilor ceresti.

Cartea mortilor, aparuta in perioada Imperiului de Mijloc, aduce nou in credinta egipteana o deschidere a portilor lumii de dincolo catre mase. Aceasta sinteza de motive funerare stravechi exprima ideea ca viata de apoi este accesibila atat bogatilor cat si saracilor. Campul trestiilor si Campul ofrandelor sunt doua ipostaze ale paradisului egiptean. Al doilea este localizat in vestul cerului si este pazit de Taurul ceresc al lui Ra, pe care Raymond Weill il identifica cu constelatia Orion. Campul Trestiilor este situat in partea diametral opusa, in estul cerului . La origine, acesta era un loc de purificare si renastere, care permitea defunctului sa urmeze soarele catre vest si sa ajunga in paradis, adica in Campul ofrandelor. Ambele campuri sunt infatisate ca si lacasuri osiriene ale defunctilor, care continua sa existe fericiti si sa-si cultive parcelele lor de pamant, astfel, se poate spune ca functiile lor se suprapun. Cartea Mortilor ilustreaza o faza ulterioara acestei credinte. In aceasta faza defunctul nu mai face nici o munca umilitoare in viata de apoi, asa ca este inmormantat cu figurine de lucratori ( shabti ), care prind viata prin puterea descantecului. Se pot observa, in final, doua inovatii majore in Cartea Mortilor, inovatii ce privesc credintele egiptene in viata de dupa moarte. Prima inovatie se refera la descrierea procesului defunctului, ce consta intr-o cantarire a sufletului pe talerele celui ce tine balanta, tema de baza in folclorul romanesc, asa cum vom vedea mai tarziu si a doua este faimoasa ''confesiune negativa a pacatelor'', pe care o vom intalni si in credinta noastra dar intr-o forma mai ''blanda''. Aceasta lista de actiuni negative ni s-ar parea ciudata astazi, mai ales cand este vorba de munca in exces, care este considerata ca fiind una dintre cele mai grave culpe.

''Nu am facut vreo fapta rea, nu am muncit in

fiecare zi mai mult decat era necesar...

numele meu nu a ajuns in birourile celor care consoleaza sclavi,

nu l-am saracit pe orfan de bunurile sale...

nu am ucis....''

Aceleiasi serii de confesiuni negative ii apartineau furtul din ofrandele alimentare destinate zeilor si spiritelor, inselaciunea si orice drama ecologica. Prima confesiune este urmata de una mai elaborata, in care defunctul neaga orice faptuire a pacatului pentru care membrii tribunalului il pedepsesc. In final, defunctul tine un discurs in fata juriului, dupa care zeii pun intrebari. Totul sta sub semnul enigmaticului. Pentru a merge mai departe, acuzatul trebuie sa identifice corect, dupa numele lor, partile fiecarei porti pe care o are in fata si fiecare paznic de poarta.

Constienti ca prezentarea facuta vietii de dupa moarte din credinta Egiptului nu este nici pe departe exhaustiva, incheiem aici aceasta trecere in revista a ideilor principale din credinta populara egipteana, ce constituie o parte a comparatiei ce o vom face cu folclorul romanesc referitor la viata de dincolo de mormant.

Un comentariu:

  1. Bună Ziua!
    Eu sunt Vlad, unul dintre membrii Radio Whisper, un radio anti-manele dedicat bloggerilor şi nu numai.
    Am vizionat cu atenţie blogul tău şi vreau să spun că am fost foarte fascinat de ceea ce am găsit. Am fost atras de subiectele interesante şi de originalitatea articolelor. Felicitări ! Încep să îl citesc cu drag.
    Noi promovăm la radio diferite articole ale bloggerilor, iar azi am promovat un articol de-al tău ; am specificat sursa articolului şi am deschis şi un subiect pe baza acestuia. Dacă doreşti, poţi să ne recomanzi orice articol şi noi îl vom promova.
    Cu scuzele de rigoare pentru acest mesaj de tip spam,acest mesaj este dedicat tie si la cei care merita care ii citim aproape zi de zi.
    Ne-ar face plăcere, de asemenea, să ştim că ai dori să ne susţii în acest proiect de radio şi să accepţi o eventuală colaborare.
    Pe Radio Whisper se difuzează toate genurile de muzică, exceptând manele şi piesele necenzurate, avem şi câteva emisiuni, ştiri etc. Ne-am propus să realizăm un proiect mare, iar pentru asta avem nevoie de susţinerea şi ajutorul tău şi al celorlalţi colegi bloggeri. Dorim să creăm o echipă numeroasă, de oameni cu un talent aparte şi m-am gândit că, poate, ai vrea să ni te alături şi să colaborăm, binenţeles, pe unul dintre domeniile care îţi place. Dorim, de asemenea,sa iti acordam un scurt interviu. Pentru noi sunt importante ideile şi modul de a gândi al bloggerilor şi al ascultătorilor noştri.
    Îţi mulţumesc pentru timpul acordat, iar acum îţi propun să adaugi linkul sau bannerul nostru pe blogul tău şi să ne dai add la id-ul radiowhispercom sau un email radiowhispercom@yahoo.com pentru a discuta mai multe.www.radiowhisper.com
    Mulţumesc,Cu stimă Vlad!

    RăspundețiȘtergere