sâmbătă, 31 martie 2012

CERCUL MAGIC: AURA - OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV


Reprezentarea tradiţională a magului – pe care o găsim de altfel mai des în povestiri iniţiatice – este aceea a unui bătrân maiestuos ţinând în mână un baston cu care trasează în jurul lui un cerc magic. Odată cercul trasat, el pronunţă formule pentru a convoca spirite cărora le dă misiuni determinate. Important nu este de a şti dacă această reprezentare corespunde unei realităţi concrete. Important este că simbolic, ea este perfect exactă: bagheta magică, cercul magic, formulele magice sunt realităţi ale lumii spirituale.

În descrierea creării lumii pe care Moise a făcut-o în Geneză, există un punct a cărui importanţă nu a fost bine subliniată de teologi: acela, că prima creaţie a lui Dumnezeu a fost lumina. Dumnezeu a spus: “Să fie lumină!” Odată creată lumina, Dumnezeu a făcut să apară toate celelalte creaturi. După Ştiinţa iniţiatică, pentru a crea lumea, Dumnezeu a proiectat în jurul Său un cerc de lumină prin care a stabilit şi fixat frontierele universului. Apoi, în această lumină Dumnezeu a proiectat imagini care s-au condensat, s-au materializat, devenind plante, animale, oameni. Deci, lumina a furnizat substanţa creaţiei.

Acest proces al creaţiei îl putem regăsi la marii magi. Ei sunt de asemenea înconjuraţi de un cerc de lumină: aura lor. Până acum, nu aţi înţeles prea bine rolul şi importanţa aurei. Atunci când un Iniţiat vrea să creeze, el foloseşte aceleaşi mijloace pe care Dumnezeu Însuşi le-a folosit când a creat universul: el proiectează o imagine sau pronunţă un cuvânt care trebuie să-i traverseze aura. Această aură care îl înconjoară furnizează materia pentru manifestare. Imaginea proiectată, cuvântul pronunţat se îmbracă în materia aurei. Nici o realizare spirituală nu este posibilă fără materia subtilă a aurei. Puterea magilor, a Iniţiaţilor, le vine din faptul că ştiu să impregneze cuvintele pe care le pronunţă în materia aurei lor, care este abundentă, intensă, pură. Cuvântul este ca un recipient, el produce efecte cu atât mai mari cu cât este impregnat mai mult cu un element creator: lumina.

Aţi remarcat, fără îndoială, pentru voi înşivă: în unele zile vorbiţi fără a putea produce nici un efect în sufletele celorlalţi, iar în alte dăţi, din contră, cu nişte cuvinte foarte simple produceţi mari efecte. Acest cuvânt este viu, cuvintele pe care le folosiţi au fost în prealabil scufundate în aura voastră, au prins viaţă, s-au întărit, şi astfel investite cu putere au putut penetra până la sufletul celorlalţi, facându-i să vibreze. În zilele în care aura voastră este slabă, cuvintele vă sunt nesemnificative, nu există nimic în ele; vorbiţi, dar nu obţineţi nici un rezultat.

Înţelegeţi acum originea cercului pe care magul trebuie să-l traseze în jurul său: această practică provine dintr-o cunoaştere foarte veche privind aura umană. Atunci când se spune că magul trebuie să intre în cercul pe care l-a trasat, aceasta nu semnifică numai că trebuie să deseneze în jurul lui un cerc material, ci că trebuie să creeze un cerc viu al aurei şi să se plaseze în centrul ei, adică spiritul său trebuie să fie activ, vigilent. Dacă magul se mulţumeşte să traseze în jurul lui un cerc material, fără să fi lucrat în prealabil asupra aurei sale pentru a o face pură şi luminoasă, puternică, se expune la mari riscuri; chiar dacă reuşeşte să obţină ceea ce doreşte, în momentul în care va ieşi din cercul magic, toate fiinţele care i s-au supus când era în cerc (pentru că entităţile invizibile respectă acest simbol ca şi cuvintele magice pronunţate) se pun să-l urmărească.

Aceste întâmplări neplăcute le apar tuturor magicienilor care ignoră sau neglijează legile muncii spirituale. Spiritele invizibile, care văd că aura lor nu este nici pură nici luminoasă, se răzbună pentru că au fost constrânse să se supună oamenilor care nu posedau o autoritate veritabilă. Înainte de a se avânta în realizări vaste, discipolul trebuie să-şi construiască aura ca un veritabil cerc de lumină. Acest cerc nu se trasează automat cu creta sau cu un alt mijloc, el se pregăteşte cu dragoste, puritate, abnegaţie, sacrificiu.

De ce, adesea, cei care se lansează în practici magice nu numai că nu obţin nici un rezultat, dar mai mult, atrag nenorociri? Pentru că aura lor nu este nici puternică, nici pură. Atunci când vor să-şi proiecteze gândirea, nu se produce nimic care ar îmbrăca-o, ar face-o puternică. Pentru ca gândirea să-şi ia zborul, trebuie să-i dăm aripi şi aceste aripi se găsesc în aură. Ei da, trebuie să înţelegeţi că adevărata magie nu este prestidigitaţie. Pentru a transforma existenţa noastră, pentru ca dorinţele pe care le formulăm să poată da rezultate, trebuie ca gândurile, sentimentele, cuvintele noastre să fie impregnate de materia aurei noastre. Nici o creaţie spirituală veritabilă nu este posibilă fără materia, lumina pură a aurei.

Cercul aurei este spaţiul în care putem crea; de asemenea el este şi cea mai bună protecţie. Se povesteşte despre unele persoane bolnave a căror boală nu are nici o cauză fizică: aura lor nu este într-o stare bună şi ele sunt expuse tuturor perturbaţiilor atmosferei psihice. O aură pură, luminoasă, puternică este o barieră de netrecut, ea se opune tuturor curenţilor nocivi care parcurg lumea vizibilă sau invizibilă. Înconjurat de o astfel de aură, omul este ca într-o fortăreaţă şi chiar şi atunci când în jurul lui sunt tulburări, dezordini, agitaţii, el rămâne paşnic, stabil, plin de dragoste şi de curaj: el se simte locuit de o lumină interioară. Această aură puternică poate fi creată de oricine prin rugăciune, meditaţie şi prin practicarea virtuţilor.

Dacă aveţi o aură puternică, o fortăreaţă de lumină, aceasta nu înseamnă că nu veţi fi niciodată deranjaţi sau asediaţi. Din nefericire, atât timp cât suntem pe pământ, nu suntem niciodată la adăpost faţă de asalturi şi bătălii. Dar dacă suntem bine baricadaţi cu lumină, este altfel. Chiar şi Iniţiaţii sunt obligaţi să se protejeze. Da, chiar şi cei mai tari, cei mai puternici dintre ei, trebuie să se gândească fără încetare să pună între ei şi spiritele răului care vin să-i asalteze bariere de lumină, cercuri de foc. Atunci, cum pot oamenii slabi să-şi imagineze că nu au nevoie de nici o protecţie?

A sosit momentul să înţelegeţi importanţa muncii asupra aurei. În fiecare zi, de mai multe ori pe zi, gândiţi-vă că vă înconjuraţi cu lumină, cu culori, pentru a forma o barieră de netrecut pentru influenţele negative, pentru entităţile malefice. Formaţi în jurul vostru un cerc de lumină, imaginaţi-vă că plasaţi în acest cerc o sursă luminoasă care străluceşte fără încetare şi că această lumină se răspândeşte pe voi şi în jurul vostru. Iisus spunea: “Vegheaţi şi rugaţi-vă.” A ne ruga înseamnă a trimite curenţi luminoşi în spaţiu. Dacă nu obţineţi ajutorul Cerului este pentru că nu i-aţi trimis lumină. Cerul nu vrea să se ocupe de ceva care se stinge. Vreţi să răspundă apelurilor voastre? Aprindeţi toate luminile.

Unii vor spune: “Dar nu avem timp să facem aceste exerciţii.” Când cineva îmi spune: “Nu am timp, sunt prea ocupat…” îi răspund: “Ei bine, bine, înţeleg, înţeleg. – Ce înţelegeţi? – Înţeleg că aveţi timp pentru nenorociri, pentru a vă răsuci la stânga şi la dreapta în patul vostru şi pentru a vă lamenta. Când nu ai timp pentru bine, ai timp pentru rău.” Mă priviţi şi vă gândiţi: “Cât este de crud, cât este de dur!” Nu este vorba de aşa ceva, ci aşa se petrec lucrurile în realitate: dacă nu aveţi timp pentru lumină, îl veţi avea pentru tenebre. Ei da, aşa este, este matematic, este absolut.

Un comentariu:

  1. Salut,

    Doresc sa iti propun sa faci link-exchange (schimb de linkuri) cu www.linknews.ro
    link newsro@gmail.com( fara spatiu)

    Daca te intereseaza astept replay.
    O zi buna
    G

    RăspundețiȘtergere