joi, 21 octombrie 2010

Noul Pamant - Inflorirea constiintei umane - de Eckhart Tolle


Planeta Pamânt, in urma cu 114 milioane de ani, intr-o dimineata oarecare, imediat dupa rasarit: prima floare se deschidea catre soare. Anterior acestui eveniment spectaculos care vestea o transformare in evolutia vietii plantelor, planeta era deja de milioane de ani acoperita de vegetatie.
Probabil ca prima floare n-a supravietuit prea mult, iar aparitia florilor a ramas un fenomen razlet din cauza conditiilor de buna seama nefavorabile inca raspândirii sale.
Pâna intr-o zi când a fost atins un prag critic, dupa care pe toata intinderea planetei trebuie sa fi urmat o explozie de culoare si parfum, pe care o eventuala constiinta-martor ar fi perceput-o, desigur, daca ar fi fost prezenta.
Mult mai târziu, aceste fiinte delicate si parfumate pe care noi le numim flori aveau sa joace un rol esential in evolutia constiintei altor specii.
Oamenii au fost din ce in ce mai atrasi si fascinati de ele. Pe masura ce constiinta oamenilor s-a dezvoltat, florile au fost probabil primul lucru lipsit de un scop utilitar, adica de orice legatura cu supravietuirea, pe care l-au pretuit.
Au fost sursa de inspiratie pentru nenumarati artisti, poeti si mistici.
Isus ne spune sa contemplam florile si sa invatam de la ele cum sa traim. Despre Buddha se spune ca ar fi sustinut odata o "predica tacuta", in timpul careia a tinut in mâna o floare si nu a facut altceva decât s-o priveasca.
Dupa un timp, unul dintre cei de fata, un calugar pe nume Mahakasyapa, a zâmbit. Se spune ca acesta ar fi fost singurul care intelesese predica.
Legenda spune ca acel zâmbet (echivalent cu trezirea spirituala) a fost transmis de la un maestru la altul timp de douazeci si opt de generatii succesiv, dând nastere, mult mai târziu, zenului.
Privind frumusetea unei flori, oamenii pot avea momente - oricât de efemere - de constientizare a frumosului ca parte esentiala a fiintei lor celei mai launtrice, a adevaratei lor naturi.
Prima revelatie a frumusetii a constituit unul dintre cele mai semnificative evenimente din evolutia constiintei umane.
Sentimentul bucuriei si cel al iubirii sunt intrinsec legate de aceasta revelatie.
Fara ca noi sa ne dam foarte bine seama de acest lucru, florile au devenit pentru noi expresia materiala a ceea ce este in noi insine mai elevat, mai sacru si, in ultima instanta, lipsit de forma.
Efemere, eterice si mai delicate decât plantele din care au aparut, florile au devenit un fel de mesageri ai unui alt tarâm, un fel de punte intre lumea formelor fizice si cea fara de forma. Nu numai ca aveau un parfum delicat care placea oamenilor, ci aduceau totodata si mireasma tarâmului spiritual.
Folosind cuvântul "iluminare" intr-un sens mult mai larg decât este acceptat in mod conventional, am putea privi florile drept intruchiparea iluminarii plantelor.
Se poate spune despre orice forma de viata - minerala, vegetala, animala sau umana - ca se indreapta catre "iluminare".
Totusi, fenomenul acesta este extrem de rar, caci el presupune mai mult decât un progres evolutiv: implica o discontinuitate in dezvoltare, un salt la un nivel de Fiintare total diferit si, ceea ce este cel mai important, o diminuare a caracterului material.
Exista ceva mai greu si mai impenetrabil decât roca, cea mai densa dintre toate formele?
Si, cu toate acestea, structura moleculara a unor roci este supusa unei transformari in urma careia acestea devin transparente, rezultând cristalele.
Exista carbuni care, supusi unei calduri si presiuni de neimaginat, se transforma in diamante, in timp ce unele minerale grele se transforma in alt fel de pietre pretioase.
Majoritatea reptilelor târâtoare, vietuitoarele cele mai legate de pamânt, au ramas neschimbate de milioane de ani.
Totusi, unora dintre ele le-au crescut pene si aripi si s-au transformat in pasari, sfidând astfel forta gravitatiei care le dominase atâta timp. Nu si-au imbunatatit mersul sau târâtul ci, prin deplina lor transcendere, acestea au devenit zbor.
Din vremuri imemoriale, florile, cristalele, pietrele pretioase si pasarile au avut o semnificatie speciala pentru spiritul uman.
Ca orice alte forme de viata sunt si ele, desigur, manifestari temporare ale Vietii unice si Constiintei unice care reprezinta sursa.
Semnificatia lor speciala, fascinatia pe care o exercita asupra oamenilor si afinitatea omului fata de aceste fapturi pot fi atribuite calitatii lor eterice.
Daca acceptam ideea existentei unei anumite Prezente, printr-o atentie tacuta, dar vie, perceptia umana poate sesiza esenta divina a vietii, acea constiinta sau acel spirit ce salasluieste in fiecare creatura, in fiecare forma de viata si o poate recunoaste ca fiind propria ei esenta, iubind-o astfel ca pe sine insasi, insa pâna când nu se va intâmpla acest lucru, cei mai multi dintre oameni vor vedea doar forma exterioara si nu vor fi constienti de esenta launtrica, tot asa cum nu sunt constienti de propria lor esenta si se identifica exclusiv cu forma lor fizica si psihologica.
Totusi, in cazul unei flori, al unui cristal, al unei pietre pretioase, al unei pasari, chiar si o persoana lipsita de Prezenta poate simti ocazional ca este vorba despre ceva mai mult decât simpla existenta fizica a formei respective, fara sa stie ca acesta este motivul atractiei si afinitatii pe care o resimte.
Datorita naturii lor eterice, formele acestea ascund mai putin spiritul care salasluieste in ele decât se intâmpla la alte forme de viata - exceptie in cazul acestora din urma fac formele de viata nou nascuta - bebelusii, catelusii, pisicutele, mieii si asa mai departe. Acestea sunt fragile, delicate, nu sunt inca statornicite ferm in materialitate.
In ele mai straluceste o anumita inocenta, o dulceata si o frumusete ce nu apartin acestei lumi.
Ele produc incântare si unor oameni relativ insensibili.
Asadar, atunci când contemplati cu atentie vie o floare, un cristal sau o pasare fara ca in acele momente sa le denumiti in mintea voastra, ele devin o fereastra catre lumea fara de forme.
Se produce o deschidere interioara, oricât de mica, spre tarâmul spiritului.
Din acest motiv cele trei forme de viata "iluminate" au jucat un rol atât de important in evolutia constiintei umane din vremuri stravechi; din acest motiv bijuteria florii de lotus este simbolul central al budismului, iar o pasare alba, porumbelul, poarta semnificatia Sfântului Duh in crestinism.
Acestea au pregatit terenul pentru o schimbare mai profunda in constiinta planetara, menita a se produce in cadrul speciei umane.
Este trezirea spirituala ai carei martori incepem acum sa fim.
Este pregatita umanitatea pentru o transformare a constiintei, o inflorire interioara atât de radicala si profunda incât, in comparatie cu ea, florile, oricât de frumoase ar fi fiind, nu sunt decât o palida reflexie?
Pot fiintele umane sa-si piarda densitatea structurii mintilor lor conditionate, pentru a deveni asemenea cristalelor si pietrelor pretioase, ca sa spunem asa, transparente fata de lumina constiintei?
Pot ele sfida atractia gravitationala a materialismului si materialitatii, ridicându-se deasupra identificarii cu forma care mentine egoul in viata si care le condamna sa fie prizonierele propriei lor personalitati?
Posibilitatea unei astfel de transformari a constituit mesajul central al marilor invataturi spirituale ale omenirii.
Mesagerii - Buddha, Isus si altii, nu toti cunoscuti - au reprezentat florile timpurii ale umanitatii.
Acestia au fost precursorii, acele fiinte rare si valoroase.
O inflorire cu larga raspândire nu era inca posibila in acele vremuri, iar mesajul lor a ajuns sa fie in foarte mare masura gresit inteles si adesea mult deformat.
Nu incape indoiala ca el nu a reusit sa transforme comportamentul uman la scara larga, ci doar pe cel al unui mic procent de oameni.
Oare in prezent este umanitatea mai pregatita decât era in vremea acelor primi invatatori?
Din ce motiv ar fi mai pregatita acum?
Ce puteti face - daca exista ceva ce ati putea face - pentru a produce sau accelera aceasta schimbare in plan interior?
Ce anume caracterizeaza vechea stare de constiinta egotica si prin ce indicii se face recunoscut noul tip de constiinta?
Acestea si altele sunt intrebari esentiale de care ne vom ocupa in cartea de fata.
Mai important este faptul ca aceasta carte in sine este un instrument de transformare, rezultând din rasarirea unei constiinte noi.
Ideile si conceptele prezentate aici pot fi importante, dar sunt secundare. Ele nu fac decât sa indice directia in vederea trezirii.
Pe masura ce veti citi, in interiorul vostru se va produce o schimbare.
Scopul principal al acestei carti nu este acela de a adauga noi informatii sau credinte mintii voastre si nici acela de a incerca sa va convinga de ceva anume, ci de a infaptui o schimbare in constiinta voastra, cu alte cuvinte, de a va trezi, in acest sens, cartea pe care o tineti in mâna nu este una "interesanta".
Pentru a o vedea interesanta trebuie sa pastrati distanta, sa jonglati cu ideile si conceptele din mintea voastra, sa aprobati sau sa dezaprobati.
Cartea aceasta este despre voi.
Ea va va modifica starea constiintei, altfel rostul ei va fi nul.
Ea ii poate trezi doar pe cei care sunt pregatiti.
Nu oricine este pregatit, dar multi sunt, si cu fiecare persoana care se trezeste, avântul in constiinta colectiva creste, inlesnind drumul altora.
Daca nu stiti ce inseamna trezire, cititi cartea.
Doar trezindu-va veti putea cunoaste adevaratul inteles al acestui cuvânt.
Este suficienta o strafulgerare pentru a initia procesul de trezire, iar acesta este ireversibil.
Pentru unii strafulgerarea va aparea in timp ce citesc cartea.
Pentru multi altii procesul a inceput deja, chiar daca ei n-au realizat, poate, lucrul acesta, iar cartea ii va ajuta sa-l identifice, in cazul unora, procesul poate sa fi inceput din cauza unei pierderi sau a suferintei, pentru altii, prin intermediul contactului cu un invatator sau o invatatura spirituala, datorita lecturii cartii Puterea prezentului sau a altei carti spirituale si, in consecinta, transformatoare - sau prin orice alta combinatie a conjuncturilor de mai sus. Daca procesul de trezire a inceput in interiorul vostru, lectura acestei carti il va accelera si-l va intensifica.
Un aspect esential al trezirii il reprezinta constientizarea faptului ca sunteti adormiti, constientizarea egoului care gândeste, vorbeste si actioneaza si, de asemenea, constientizarea procesului mental conditionat in mod colectiv, care perpetueaza starea de toropeala a spiritului. Din acest motiv, cartea de fata indica principalele aspecte ale egoului si ale modului in care opere Faptul acesta este important din doua motive conexe: primul este acela ca, daca nu cunoasteti mecanica elementara de la baza functionarii egoului, nu-l veti putea constientiza si veti cadea iar si iar in capcana identificarii cu el. Aceasta inseamna ca el preia controlul asupra voastra, un impostor care pretinde a fi voi. Al doilea motiv are legatura cu faptul ca actul constientizarii in sine reprezinta una dintre modalitatile prin care are loc trezirea. Atunci când observati inconstienta care va caracterizeaza, cea care face posibila observarea este chiar constiinta ce rasare in voi, este chiar trezirea. Lupta cu egoul nu poate avea sorti de izbânda, asa cum lupta cu intunericul nu are sorti de izbânda. Lumina constiintei este tot ceea ce va trebuie. Voi sunteti acea lumina.

miercuri, 20 octombrie 2010

Chakrele si forta Kundalini - de Omraam Michael Aivanhov


Apocalipsa se termina cu viziunea unei cetati celeste, Noul Ierusalim, ai carei pereti, temelii, porti sunt descrise de Sfântul Ioan Teologul
Prin acet oras curge un fluviu: limpede ca un cristal, care iesea din Tronul lui Dumnezeu si al Mielului.
In mijlocul orasului si pe cele doua maluri ale fluviului era Arborele Vietii ce producea de douasprezece ori fructe, dând fructul sau in fiecare luna si ale carui frunze serveau la tamaduirea popoarelor."
Cum se facea ca arborele se gasea pe ambele maluri ale fluviului?
Daca am intelege lucrurile literar, aceasta descriere nu are nici un sens.
In realitate, acest arbore deasupra unui fluviu e un simbol; exista in noi, si fluviul, de asemenea, trece prin noi.
Pentru ca orasul suntem noi; si in centrul acestui oras - in plexul solar - curge un fluviu cu un arbore al vietii pe malurile sale.
Plexul solar reprezinta arborele pe cele doua maluri ale fluviului, dar de asemenea si fluviul insusi, aceasta forta, aceasta vitalitate care circula prin el. Si unde sunt radacinile acestui arbore?
Acestea sunt cele douasprezece perechi de nervi si de ganglioni dorsali: douasprezece ramuri care produc douasprezece fructe pe an.
Aceste douasprezece fructe sunt legate de cele douasprezece semne ale zodiacului.
Sa vedem acum proprietatile acestor fructe.
Primul fruct, (Berbecul) face omul activ, dinamic si decis.
Al doilea (Taurul), da o mare sensibilitate, multa gentilete si bunatate.
Al treilea (Gemenii), impinge la studiu, incita la a se interesa de tot si de a calatori.
Al patrulea (Cancer), da o mare mediumitate pentru a capta undele si prezentele cele mai subtile.
Al cincilea (Leul), inspira o mare noblete si curajul necesar pentru a-i ajuta si a-i salva pe altii.
Al saselea (Fecioara), purifica si curata.
Al saptelea (Balanta), da posibilitatea de a se uni la o cauza divina si de a stabili in sine echilibrul cosmic.
Al optulea (Scorpionul), lumineaza asupra mortii si vietii de apoi.
Al noualea (Sagetatorul), da gustul intrebarilor filozofice si religioase.
Al zecelea (Capricornul) inspira putere, autoritate pentru a domina pe altii si pe sine insusi.
Al unsprezecelea (Varsatorul), da sensul universalitatii, fraternitatii intre natiuni.
Al doisprezecelea (Pestii), impinge la sacrificiu, la a suporta suferinta si chiar la a vedea partea buna si a se veseli.
Iata calitatile fructelor acestui arbore al vietii, care nu e altul decât Arborele Sefirotic de care vorbeste Kabbala, cu sefiroturile: Keter, Hokmah, Binah, Hesed, Gebourah, Tipheret, Netzach, Hod, Iesod, Malkout.
Kether e samânta care contine toate posibilitatile arborelui;
Hokmah, e sâmburele care care se divizeaza pentru a lasa sa iasa mica planta:
Binah; Hesed, este trunchiul;
Gebourah, ramurile;
Tripheret, mugurii;
Netzach, frunzele;
Hod, florile;
Iesod, fructul;
Si Malkout, samânta, care, plantata in pamânt, va da un nou arbore.
Aici, din nou, vedeti o aplicatie a legii:
ce e jos e ca ce e sus, si veti intelege de asemenea de ce Iisus a comparat imparatia lui Dumnezeu (Malkout) cu grauntele de mustar, care e minuscul, dar devine un arbore mare, unde vin sa se adaposteasca pasarile cerului.
Sfântul Ioan spunea ca frunzele arborelui vor servi la tamaduirea popoarelor.
Veti vedea, nu numai fructele arborelui fac miracole, dar si frunzele de asemenea, si chiar si radacinile.
Radacinile, infipte in cele doua maluri ale fluviului vietii de care vorbeste Sfântul Ioan, sunt deci ansamblul nervilor si ganglionilor situati de o parte si de alta a coloanei vertebrale.
Coloana vertebrala leaga cerul si pamântul, cerul nostru si pamântul nostru.
Izvorul fluviului se afla pe culmea muntelui: "Fluviul, e spus, iese din Tronul Domnului".
Capul, e cerul si pântecul pamântul. Pe pamânt arde un foc care provoaca din timp in timp eruptii violente vulcanice. Ori, acest foc se gaseste, de asemenea, la baza coloanei vertebrale.
Acest foc subteran, legat de pântec si de sex, este forta Kundalini. Pentru moment, coloana vertebrala nu are la oameni decât functie anatomica si fiziologica; puterea ei spirituala nu e trezita.
Numai Initiatii au reusit sa anime coloana lor vertebrala pentru o imensa munca spirituala si magica gratie trezirii fortei Kundalini.
Forta Kundalini doarme la baza maduvei spinarii, ea este mama care a creat universul, "cea mai puternica dintre forte" cum o numea Hermes Trismegistul.
O data trezita, ea se poate dirija in sus, sau in jos.
Daca ea se dirijeaza in sus, fiinta va beneficia de o mare dezvoltare spirituala, dar daca ea se dirijeaza in jos, aceasta poate sa antreneze rezultate foarte suparatoare.
Acel care, fara a fi pur si stapân pe el, trezeste forta Kundalini, devine prada unei pasiuni sexuale dezlantuite, care-l antreneaza cu o viteza vertiginoasa spre abis, si unei ambitii nemasurate care il face sa se opuna lumii intregi.
De aceea este de sfatuit discipolii sa nu fie tentati sa trezeasca forta Kundalini inainte de a fi lucrat asupra puritatii si smereniei.
Pentru ca aceasta forta, cea mai puternica dintre toate, poate la fel de bine sa distruga decât sa creeze.
in realitate, Kundalini poate fi trezita la mai multe nivele:
putem sa o trezim de sapte ori pentru ca ea doarme sapte somnuri, ea e ascunsa sub sapte invelisuri ale materiei.
Intr-un anume fel, e usor sa trezesti Kundalini, dar unde si cum sa o dirijezi e mult mai dificil si e chiar esentialul.
Directia pe care o va lua Kundalini nu depinde de vointa omului, ci de calitatile si virtutile sale. Când sarpele Kundalini se trezeste, el se indreapta spre partea care ii ofera hrana.
Daca partea inferioara ii ofera aceasta hrana, acolo se indreapta, si totul e pierdut, e prapastia, adevarata prapastie. In timp ce daca sarpele e atras de partea superioara, el se indreapta in sus.
Urcarea fortei Kundalini se face prin canalul Sushuma situat in interiorul maduvei spinarii.
De o parte si de alta a canalului Sushuma, cele doua canale Ida (polarizat negativ si legat la Luna) si Pingala (polarizat pozitiv si legat de Soare) se ridica intr-o miscare de spirale intretaiate.
Curentul Ida ajunge la nara stânga si curentul Pingala la nara dreapta.
De aceea, exercitiile de respiratie sunt considerate ca cele mai eficiente pentru a provoca trezirea fortei Kundalini.
Pentru ca, astupând nara dreapta, aspirati aer prin nara stânga, produceti astfel un curent care trece prin canalul Ida. Acest curent traverseaza si centrul unde doarme Kundalini, centrul Muladhara, si produce vibratii usoare care tind sa o trezeasca un pic.
Astupând nara stânga, aspirati aer prin nara dreapta, curentul va trece prin canalul Pingala, si el, de asemenea, va da câteva impulsuri fortei Kundalini. Si asa mai departe...
Dar nu trebuie prelungite aceste exercitii.
Când eram in India, am auzit vorbindu-se de tot felul de metode pe care le foloseau yoghinii pentru trezirea Kundalini. Unele erau incredibile, pâna la introducerea unui fir de argint intr-un loc pe care nu am sa-l numesc. Unii faceau toate nebuniile pentru trezirea acestei forte!
Cel mai bun sfat de dat Occidentalilor este de a nu fi tentati sa trezeasca Kundalini, ci de a trai o viata pura, in acord cu legile divine.
Ea se va trezi atunci când va veni momentul. Orice alt fel de a proceda e riscant, pentru ca aceasta forta e asemenea unui foc, care poate face ravagii distrugând unele organe ale corpului.
Când totul se desfasoara natural, fara socuri, omul se trezeste in armonie la constiinta lumii divine.
Multi cred ca pentru a gasi spiritualitatea adevarata trebuie sa mearga in India, dar trebuie de asemenea sa stie ca invatamântul Fraternitatii Albe Universale, care e adevaratul invatamânt a lui Cristos, ne aduce o yoga moderna, adaptata Occidentalilor.
Inteleptii Indiei spun ca inainte de trezirea sarpelui Kundalini yoghinul trebuie sa-si elibereze canalul central, Sushuma. Printr-o viata pura, prin exercitii potrivite, el curata acest canal.
Aceasta curatire e necesara pentru ca, odata cu trezirea sarpelui Kundalini, el incepe sa activeze intreaga viata psihica a omului; este un foc asa de intens, care arde tot.
De aceea drumul sau trebuie sa fie eliberat de toate impuritatile si obstacolele, pentru ca el sa poata trece rapid, fara stricaciuni pentru om si sa atinga centrul coronal, chakra Sahasrara.
Si ce spune Iisus in Evanghelii?
"Straduiti-va sa intrati prin poarta strâmta", sau "Mai repede trece o camila prin urechile acului decât un bogat prin poarta imparatiei Cerurilor".
Aceste doua fraze au o semnificatie foarte profunda:
ele arata ca intr-adevar canalul central e asa de ingust, incât forta care aduce iluminarea nu poate sa treaca daca fiinta nu e pura.
Daca aveti prea multe lucruri in buzunare, nu puteti baga mâinile, trebuie sa va debarasati de toate acestea.
Yoghinii Indiei si evanghelistii spun aceleasi adevaruri.
De unde vine obiceiul de a reprezenta ingerii cu aripi?
Ajunge sa vedem o pictura sau o sculptura care prezinta o fiinta inaripata pentru a sti ca este un inger.
De ce aceste aripi? Care e sensul lor?
Ingerii au cu adevarat aripi?
Nu, dar acest fel de a-i reprezenta provine dintr-o stiinta foarte veche privind fiinta umana si centrii sai subtili.
Marii Initiati ai trecutului stiau ca pe spate, la nivelul umerilor, fiinta umana poseda doi centri foarte puternici. Acesti centri situati in corpurile eteric si astral sunt capabili sa produca turbioane care permit celui care a stiut sa-i dezvolte a se deplasa in spatiu.
In traditia greaca, zeul Hermes e reprezentat cu aripi, dar la calcâie, pentru casi calcâiul poseda un centru foarte important care e de asemenea in legatura cu puterea de a se deplasa in spatiu. In realitate, acesti centri subtili sunt intr-un mare numar in corpul nostru.
De exemplu, in timp ce contemplati rasaritul soarelui, absorbiti lumina sa printr-un centru care e situat deasupra splinei. Soarele ne trimite energia sa care soseste la noi sub forma de mici sfere luminoase.
Acest centru absoarbe deci lumina solara si o imparte in sapte culori ca cele ale prismei.
Apoi trimite aceste sapte raze in organism, repartizându-le astfel: rosul si oranjul spre organele sexuale;
galbenul spre inima si plamâni,
verdele spre stomac, ficat, intestine, rinichi;
albastrul spre gât si nas;
violetul spre cap
Rosul poate reimprospata si sistemul nervos. Unei persoane obosite ii lipseste rosul si ea poate sa-si amelioreze starea concentrându-se pe aceasta culoare.
Functia fiziologica a splinei este, o stiti, de a forma globulele rosii ale sângelui. Nu e de mirare, deci, ca centrul eteric al vitalitatii e plasat chiar deasupra ei.
Pentru a capta particolele de vitalitate care vin de la soare, trebuie ca dimineata sa va gânditi la acest centru pentru a-l activa, a-l face mai receptiv, si a absorbi astfel mai bine lumina soarelui pentru a ameliora sanatatea si vigoarea voastra.
Prin observatie, disectie, cu ajutorul aparatelor din ce in ce mai perfectionate, anatomistii care studiaza de secole corpul uman au ajuns la o cunoastere foarte detaliata a structurii sale fizice; dar sunt departe de a gasi ceea ce au gasit Initiatii, care gratie clarviziunii lor si experientei lor spirituale au descoperit anatomia subtila a omului.
Si una din descoperirile cele mai impresionante este cea pe care au facut-o Initiatii Indiei privind sistemul celor sapte chakre.
De mai multe milenii, ei invata ca deasupra corpului fizic, in corpurile eteric si astral, omul poseda centrii subtili situati pe axa coloanei vertebrale.
Ei ii numesc acestri centri Chakre (in sanscrita inseamna "roata") sau lotusi.
De jos in sus acestia sunt:
- la baza coloanei vertebrale: Muladhara, lotusul cu patru petale.
- deasupra organelor genitale: Svadhishana, lotusul cu sase petale
- in regiunea buricului si al plexului solar: Manipura, lotusul cu zece petale
- in regiunea inimii: Anahata, lotusul cu doisprezece petale
- in partea din fata gâtului: Vishuda, lotusul cu saisprezece petale
- intre cele doua sprâncene: Ajna, cu doua petale mari, divizate in 48 de petale fiecare: in total 96 petale
- in crestetul capului: Sahasrara, lotusul cu o mie de petale.
In realitate el are 960 petale, iar in mijloc are o corola de 12 petale, in total are 972 petale.
Cele 12 petale din mijloc sunt galben aurii, cele 960 sunt violete, iar cele doua corole se invârt in sens invers.
Nu se pot gasi urme ale acestor centri spirituali in corpul fizic, pentru ca ei sunt situati in corpul eteric
. Organele corpului nostru sunt subordonate influentei lor.
Acesti centri subtili sunt inactivi la aproape toti oamenii. Pentru a-i stimula, un yoghin trebuie sa-si trezeasca forta Kundalini care doarme la baza coloanei vertebrale, si sa o faca sa urce strabatând chakrele unde ea declanseaza si elibereaza puterile pe care le contin.
Forta Kundalini e reprezentata ca un sarpe infasurat de trei ori in jurul sau in interiorul unei figuri triunghiulare, in centrul ceakrei Muladhara. Când se trezeste, e ca o flama, un foc care incepe sa urce in spirala in lungul coloanei vertebrale, si in urcare ea intâlneste si stimuleaza celelalte chakre.
Cu limba sa, spune traditia, sarpele Kundalini actioneaza asupra fiecarei chakre pentru a suda si a lega diferite elemente care ii permit sa se invârta.
O chakra e un sistem foarte delicat cu un angrenaj de o extrema finete si numai sarpele Kundalini poate regla aceste roti si a le pune in functiune.
In momentul când chakra incepe sa se roteasca, se manifesta facultatile si puterile care sunt legate de ea.
Chakrele se deosebesc unele de altele prin culoarea lor, numarul de petale, adica numarul si intensitatea vibratilor lor, divinitatile care locuiesc in ele, si mai ales prin virtutile si puterile pe care trezirea lor le confera omului:
Muladhara ii da energie vitala;
Svadhishana ii da forta creatoare;
Manipura ii da constiinta colectiva;
Anahata ii da iubirea universala;
Vishuda ii da intelepciune;
Ajna ii da clarviziune;
Sahasrara ii da atotputernicia si libertatea.
Se spune ca o divinitate sau Shakti locuieste in fiecare chakra.
Numele lor, incepând de jos, sunt: Dakini Shakti, Rakini Shakti, Lakini Shakti, Kakini Shakti, Shakini Shakti si Hakini Shakti.
Ajunsa la sfârsitul calatoriei sale, forta Kundalini atinge Shiva, principiul masculin.
Reunirea celor doua principii masculin si feminin, capul si coada sarpelui, se face intr-o lumina orbitoare.
Din acel moment, yoghinul, ajuns pe culme, e liber de orice constrângere.
Hindusii dau chakrelor o reprezentare foarte detaliata.
Ar dura prea mult sa ne oprim asupra fiecareia, si ma voi opri numai asupra Chakrei inimii: Anahata
E foarte important pentru dezvoltarea voastra spirituala sa purtati in inima imaginea acestei chakre, care este centrul iubirii universale, pentru ca acesta reprezinta aceasta dragoste dezinteresata, atât de vasta, care trezeste in voi inteligenta adevarata, intuitia.
Cât despre cele trei chakre ale capului, Initiatul le dezvolta in ultima faza a evolutiei sale, când totul in el este gata, si toata fiinta sa e dezvoltata armonios.
Daca vreti o imagine pentru a intelege mai bine aceste trei chakre, putem spune ca ele seamna cu acele aparate pe care le utilizeaza submarinele: un periscop, un ochi care vede deasupra apei; un radar, care informeaza despre prezenta altor vapoare din jur; si un radio, gratie caruia se pot capta si emite mesaje, apeluri...
Ei bine, fiinta umana e dotata cu aceleasi aparate, cu aceleasi antene.
Cele trei chakre ale capului sunt trei antene pe care plexul solar le poate utiliza ca si un submarin aflat sub apa.
"Dar, veti spune, de ce aceste antene sunt plasate pe cap?
De ce plexul solar nu e dotat el insusi cu ochi si urechi?"
El le are, dar pentru evolutia fiintei umane, Inteligenta cosmica a amplasat altele in creierul sau.
Acum, va pot da un exercitiu foarte simplu pentru a dezvolta chakra gâtului, Vishuda.
Puteti, din când in când, sa va planificati ca in timpul meditatiei sa nu faceti altceva decât sa ascultati numai, fara sa gânditi si sa incercati sa auziti vocea intelepciunii, vocea spiritelor luminoase.
Evident, primele zile, saptamâni, nu veti auzi poate nimic; dar daca perseverati in acest exercitiu, veti auzi vocea interioara, dulcea voce a lui Dumnezeu.
O numim uneori vocea linistii, atât e de fina si de subtila, dar in ziua când veti reusi sa o auziti, toata fiinta voastra se va cutremura nu sunt cuvinte pentru a exprima ceea ce este aceasta voce.
Pentru a dezvolta Ajna chakra, va imaginati ca vedeti cu ochii interiori pamântul, cerul, spatiul, cu creaturile nenumarate care il locuiesc, toate lumile vizibile si invizibile.
Le priviti asa, foarte simplu, cu multa dragoste, si deja sunteti pe cale sa treziti vederea voastra spirituala.
Pentru chakra crestetului capului, este de asemenea un exercitiu de facut, dar ar putea fi periculos pentru unii si o sa va vorbesc alta data despre el.
In timp ce primele doua sunt inofensive: faceti-le, puteti sa le practicati fara nici un pericol. Nimic rau nu vi se va intâmpla daca cautati sa auziti vocea divina.
Faceti ca si cum ati asculta cu amândoua urechile; dar in realitate, se trezeste o a treia ureche. Si e la fel daca incercati sa contemplati minunile lumii invizibile, un al treilea ochi se va deschide. Astfel, in fiecare zi, câte putin, veti parcurge un drum extraordinar care, daca stiti sa perseverati, va va conduce la iluminare.
in geneza se spune ca Adam si Eva traiau in gradina Edenului, unde, printre toate soiurile de arbori, cresteau Arborele Vietii si Arborele Cunoasterii Binelui si Raului.
Dumnezeu le-a interzis sa manânce din fructele Arborelui Cunoasterii Binelui si Raului. Dar iata ca sarpele a reusit sa o convinga pe Eva, care l-a convins pe Adam sa manânce din fructul interzis... Si cunoasteti continuarea.
Ei bine, acest Arbore al Cunoasterii Binelui si Raului nu e altul decât sistemul cheakrelor in lungul coloanei vertebrale, si sarpele care era la baza arborelui, infasurat in jurul lui insusi, este forta Kundalini.
Sarpele i-a vorbit Evei, spunându-i: "Daca vei mânca din fructele acestui arbore (adica daca trezesti chakrele), vei deveni ca si Dumnezeu, vei avea omniscienta, clarviziune, puterea intreaga."
Evident, Eva a fost tentata si Adam la fel.
Ei da, dar era prematur, ei nu erau pregatiti sa suporte puterea acestor forte puse in actiune.
Ei ar fi trebuit sa continue sa manânce fructele Arborelui Vietii, adica de a absorbi energia plexului solar, care e in legatura cu cosmosul intreg.
Pentru ca, gratie acestei energii, nu ar fi cunoscut nici oboseala, nici suferinta, nici moartea.
Da, Arborele Vietii e plexul solar, in timp ce celalalt arbore, Arborele Cunoasterii Binelui si Raului, este coloana vertebrala.
Adam si Eva au fost prea grabiti sa-i manânce fructele, ar fi trebuit sa astepte pâna când Dumnezeu le-ar fi spus sa o faca, sa vina momentul.
Acum, acelasi lucru se petrece cu oamenii.
Cei care stiu sa se hraneasca cu plexul solar, care e legat de soare, ajung din nou sa manânce fructele Arborelui Vietii: ei absorb prana, elixirul vietii vesnice.
In timp ce aceia care vor sa manânce prematur fructele celuilalt arbore inainte de a se fi intarit suficient, se expun celor mai mari pericole.
Ei incearca sa trezeasca forta Kundalini, ei vorbesc cu sarpele, iar acesta ii impinge spre moarte. Da, moartea spirituala.
Trezirea chakrelor facuta de forta Kundalini trebuie sa se faca cu multa precautie.
V-am dat câteva metode simple pentru a lucra asupra chakrelor Vishuda si Ajna, si pot acum sa adaug o alta care e valabila pentru toate chakrele: cântecul.
Cântatul produce unde care fac sa vibreze centrii subtili ai omului.
Evident, nu e vorba a cânta orice si oricum.
Numai vibratiile produse prin cântece profunde, mistice, pe care le executati cu constiinta fortei spirituale care o reprezinta, pot incepe trezirea acestor centri adormiti.
Cântatul e un act sacru, daca le cântati constienti, unele cântece vor trezi in coloana voastra vertebrala o forta vie; aceasta forta care se ridica soseste pâna la cap, pentru a iesi prin centrul superior.
Daca in timpul cântatului, simtiti un frison care va parcurge din picioare pâna in cap, in lumina si puritate, aceasta arata cum corpul vostru vibreaza o clipa in armonie cu universul.
Dar aceasta e o binecuvântare pe care poate nu o cunoasteti, inca, sau pe care n-ati experimentat-o decât fugitiv.
Când veti cunoaste cu adevarat aceasta senzatie in plenitudinea sa, veti intelege bogatia si puterea cântatului pentru dezvoltarea vietii spirituale.
Exista un obicei milenar de a arde esente sau alte substante parfumate in temple si biserici. Fumul, care se ridica in spirale, e un simbol al urcarii fortei Kundalini prin chakre.
Cadelnita cu jaraticul reprezinta chakra Mulhadhara, si fumul reprezinta sarpele de foc, Kundalini
Acest simbol al cadelnitei arata ca trebuie sa aruncam anumite materii in camin, si sa alimentam, pentru ca forta sa se poata ridica.
Mentinând traditia de a arde esente in biserici, crestinismul a conservat ritualuri care i-au fost transmise dintr-un trecut indepartat, chiar daca sensul lor s-a pierdut.
Daca aruncam o privire asupra altor traditii spirituale, vom gasi aceasta stiinta Kundalini sub o alta forma.
In traditia greaca, de exemplu, ea apare sub forma caduceului lui Hermes cu cei doi serpi impletiti in jurul baghetei centrale.
Cei doi serpi sunt Ida si Pingala, cei doi curenti care inconjoara canalul Sushuma si pe care yoghinii ii activeaza prin respiratie pentru a trezi forta Kundalini.
In traditia Kabbalistica, regasim aceeasi stiinta in Arborele Sefirotic cu cei doi stâlpi ai rigorii (pozitiv) si clementei (negativ) situati de o parte si de alta unui stâlp central sau al echilibrului.
Doi curenti coborând din sefirotul Kether trec prin Hokmak si Binah, se incruciseaza in Daath, trec prin Netzach si Hod si se incruciseaza in fine in Iesod care, simbolic, reprezinta organele genitale.
Daca mergeti in Tibet, veti vedea ca arhitectii tibetani au ascuns aceasta stiinta, Kundalini si chakrele, in felul de a construi edificii sacre pe care le numesc "stupas".
Peste tot, la intrarea sanctuarurilor, manastirilor, pe marginile drumurilor, vedem aceste constructii care au toate aceeasi structura: o baza in forma de cub, apoi o parte rotunda, sferica, apoi o parte conica, triunghiulara, deasupra careia se gaseste un element in arc de cerc ca o semiluna, iar pe el un ornament in forma de flama pe care poate fi comparat cu un deget ridicat, sau litera Iod a alfabetului ebraic.
Toata stiinta omului si universului este ascunsa in structura acestor edificii.
Intradevar, cele cinci forme geometrice corespund, dupa traditia tibetana, celor cinci elemente:
cubul - pamântului,
sfera - apei,
conul - focului,
semicercul - aerului
si flama - eterului.
Cele cinci forme si cele cinci elemente corespund in om celor cinci chakre, pentru ca tibetanii au redus de doua ori doua chakre la una singura
Astfel, cubul reprezinta Muladhara si Svadhisthana reunite, pentru ca sunt ambele legate pamântului, materiei cele mai condensate.
Deasupra se afla chakra ombilicala Manipura, reprezentata de cerc; apoi Anahata, chakra inimii, reprezentata de triunghi
Mai sus, chakra gâtului, Vishuda, e figurata de luna, si ultimele doua chakre Ajna si Sahasrara sunt reunite de asemenea intr-o singura figura, cea a flamei.
Fiecare din cei cinci centri este sediul unui Dhyani-Buda sau Buda de meditatie. Acestia sunt, incepând din centrul inferior: Amoghasiddhi, Ratnasambhava, Akshobhia, Amoghasiddhi si Vairocana.
Cele cinci Dhyani-Buda au fiecare calitatile, virtutile proprii.
Se mai numesc si Buda ai celor cinci intelepciuni, pentru ca fiecare virtute e considerata ca o intelepciune.
Cele cinci Dhyani-buda sunt venerate in Tibet, dar deasupra tuturor e venerat Buda Avalokiteshvar.
Dupa legenda, el e fiul lui Buda Amithabha, si a fost primul care a pronuntat pentru prima oara silabele sacre: OM MANI PADME HUM.
Legenda povesteste, de asemenea, ca intr-o zi, pe când privea lumea oamenilor, in fata suferintelor si mizeriei lor, a simtit pentru ei o asa compasiune, incât capul sau s-a facut tandari.
Tatal sau, Buda Amithabha, i-a dat atunci zece capete plus al sau propriu, in timp ce din corpul lui Avalokiteshvar ieseau mii de brate.
Astfel, el e reprezentat cu unsprezece capete si mii de brate venind in ajutorul oamenilor.
Iata, in rezumat, cum tibetanii, care au primit aceeasi invatatura despre chakre ca si hindusii, au exprimat toata aceasta stiinta in structura edificilor lor sacre care reflecta structura fiintei umane si cea a universului.
Trebuie sa pastram o parte din noi insine treaza, seara, inainte de a adormi, trebuie sa va gânditi sa lasati pe cineva sa vegheze asupra voastra in timpul somnului.
Iisus a spus: "Vegheati si rugati-va."
Multi au crezut ca e vorba de a veghea numai in planul fizic, atunci, cei saraci, ca sa poata aplica acest percept pe care nu l-au inteles bine, se trezeau in plina noapte, se extenuau, luptând impotriva somnului, si sfârseau stricând ritmurile naturale ale corpului lor.
Nu, in alt plan trebuie sa fiti treji; in timpul noptii trebuie sa dormiti, pentru a lasa celulele corpului sa se odihneasca, dar, in acelasi timp, trebuie sa vegheati in plan spiritual, adica sa va asociati cu cel ce vegheaza tot timpul, cu cel care nu doarme niciodata.
Absolut imobil si impasibil, exista in voi un Veghetor etern care vede tot, inregistreaza tot.
Locuinta sa este intre cele doua sprâncene, in chakra Ajna.
De ce spun impasibil? Pentru ca, orice vi s-ar intâmpla, el nu face nimic pentru a va salva.
Daca sunteti obinuiti sa observati viata voastra interioara, veti simti ca in cele mai rele momente, cineva dinauntrul vostru observa totul, inregistreaza implacabil ceea ce se petrece, dar nu face nimic pentru a va ajuta; nu e rolul sau, si chiar si suferintele voastre il fac sa surâda
. E inutil sa-l rugati; el priveste, observa, inregistreaza... si surâde.

Pentru a putea deveni vigilent, lucid, trebuie sa va concentrati din când in când asupra centrului Ajna dintre sprâncene, sa va identificati cu acest Veghetor etern.
Atunci, chiar si in somn, ramâneti treji: corpul vostru va dormi, dar spiritul vostru vigilent, treaz, va calatori, va intâlni alte fiinte si va studia minunatiile universului.
Putem compara chakra Ajna cu un ochi, cu o bula de cristal, cu o oglinda magica. Ea are o virtute pasiva, feminina: pe aceasta oglinda se reflecta toate evenimentele universului. Gratie ei, puteti vedea totul, dar nu puteti actiona cum vreti, nu vi se da posibilitatea.
Ea va da viziunea, primiti imagini, dar nu puteti schimba cursul evenimentelor sau fortelor.
Pentru aceasta, trebuie sa ajungeti la ultima chakra, Sahasrara, care este emisiva, dinamica, masculina, si care va da puterea de a actiona.
Când forta Kundalini atinge chakra Ajna, Initiatul are viziunea clara asupra lucrurilor, dar nu e atotputernic: ramâne inca vulnerabil, expus fortelor contrare, pendulând intre bine si rau.
Iata de ce ea trebuie sa mearga pâna sus la Sahasrara.
Când intram in templele hinduse, gasim aproape peste tot simbolul lingamului.
Lingamul nu e altceva decât o piatra orizontala pe care se ridica o piatra verticala. Piatra orizontala reprezinta principiul feminin, in timp ce piatra ridicata vertical reprezinta principiul masculin.
Toti adeptii, barbati, femei, baieti, fete se roaga si se inclina cu veneratie in fata acestui simbol pe care il orneaza cu ghirlande de flori, pentru ca e reprezentarea generarii, a fertilitati oamenilor si a zeilor. Lingamul e un simbol de o mare profunzime.
El arata ca principiile masculin si feminin nu trebuie sa fie separate ci unite.
Ori, la oameni, ele sunt separate.
Barbatii, femeile nu stiu sa gaseasca celalalt principiu in ei insisi, de aceea il cauta in exterior si se framânta pentru ca nu il gasesc, sau daca il gasesc, nu le aduce plenitudinea.
Barbatii si femeile nu pot gasi plenitudinea cautând in exterior, ci unind cele doua principii in ei insisi, fiind femeie si barbat in acelasi timp
. In acel moment, ei nu mai au nevoie de a se uni exterior cu o fiinta complementara, sunt completi: ei au intelepciunea, forta, puterea barbatului si au tandretea, delicatetea, puritatea, sensibilitatea femeii; sunt ei insisi simbolul lingamului, nu le lipseste nimic, totul li se supune, pentru ca stiu sa fie in acelasi timp emisivi si receptivi.
Regasim aceasta polaritate, masculin si feminin, in chakrele Ajna si Sahasrara.
Piatra orizontala, principiul feminin, este chakra Ajna, chakra care receptioneaza, capteaza, care reflecta.
Iar cealalta, piatra verticala, e principiul masculin, e chakra activa, dinamica, cea care creeaza, proiecteaza: Sahasrara
. Si când Initiatul ajunge sa uneasca Ajna si Sahasrara, devine perfect, atotputernic, e ca si Shiva, poseda lingamul viu.

luni, 11 octombrie 2010

miercuri, 6 octombrie 2010

Gândurile si sentimentele creaza




UN FRAGMENT DIN: OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV- “CARTEA MAGIEI DIVINE “


“Da, si mai departe vedem consecintele: tot ceea ce emana dintr-o fiinta care refuza sa ia drumul ascensional al luminii, al dragostei, al dezinteresului, este prozaic, tern, distructiv. Peste tot pe unde trece aceasta fiinta, fara a o sti, fara a vrea, produce stricaciuni. Cum? Imaginati-va ca detestati pe cineva: spuneti des ca v-ar aranja mai bine sa fie mort. Desigur, nu ati merge pâna la a-l omorî, nu se decide chiar asa de usor o crima, pentru ca va expuneti la riscuri. Dar va gânditi la aceasta moarte, o doriti… Ei bine, sa stiti ca veti fi responsabili de moartea altcuiva din oameni. Pentru ca dorintele voastre, gândurile voastre circula si influenteaza undeva, mai departe, persoane care sunt în aceeasi dispozitie ca si voi si care doresc, la rândul lor, sa scape de un dusman. Daca dorinta lor de razbunare este mai puternica, sau daca au o vointa mai mica de a rezista instinctului lor criminal, într-o zi, sub influenta a ceva pe care ele nu-l înteleg – un impuls, un curent care-i poarta – ele comit o crima. Nu veti sti niciodata nimic, dar în realitate, si voi veti fi indirect vinovati. Si într-o zi, vi se vor prezenta consecintele gândurilor, sentimentelor si dorintelor voastre negative, veti fi înspaimântati sa vedeti ca ati fost cauza atâtor nenorociri.

Din contra, daca toata viata voastra v-ati straduit sa nu aveti decât gânduri si sentimente de lumina si dragoste, ele vor circula si vor influenta favorabil multe persoane de pe pamânt. Si aici, atunci când veti merge în cealalta lume, vi se vor arata toate realizarile bune a caror cauza ati fost.

Dumnezeu nu l-a pedepsit niciodata pe Diavol pentru ca tenteaza oamenii; oamenii sunt cei care trebuie sa fie mai tari si mai luminati, ei trebuie sa înteleaga unde înfloresc cu adevarat, trebuie sa înteleaga de ce este preferabil de a lua o anumita directie decât de a lua alta. Trebuie sa fie convinsi cu adevarat. Nu ar fi un veritabil avantaj pentru o fiinta umana sa fie împinsa împotriva vointei ei pe drumul binelui si al luminii. Creatorul si spiritele celeste o lasa libera pentru a-si dezvolta constiinta si a învata sa devina responsabila de orientarile ei. Deci de noi depinde sa ne întrebam în fiecare zi: “Sa vedem, astazi, ce am spus, ce am facut? Care au fost gândurile, sentimentele mele?”.

Si daca ati actionat rau, daca ati avut sentimente rele, gânduri rele trebuie sa reveniti pentru a o lua pe un alt drum. Cel ce intra în viata spirituala este obligat sa ia în considerare lucrurile cu o constiinta largita; el trebuie sa-si dea seama ca exista legi pe care el nu le cunoaste si trebuie sa înteleaga acum necesitatea de a le cunoaste si de a le respecta. Magia nu este numai un act al vointei, ea îmbratiseaza totalitatea activitatilor umane.”

marți, 5 octombrie 2010

Angela GHEORGHIU - Habanera - Carmen - Bizet

Omraam Mikhael Aivanhov: Natură umană și natură divină


Fiecare ființă umană care vine pe lume aduce cu ea vechi porniri moștenite dintr-un trecut foarte îndepărtat, când avea multe trăsături comune cu animalele, aceste trăsături fiind înregistrate în ea pe vecie.

Nimeni nu s-a putut descătușa și nu s-a putut elibera de acest trecut. Diferența dintre ființe constă tocmai în faptul că anumiți oameni iluminați de scânteia Științei Inițiatice știu să-și domine pornirile animalice, în timp ce alții, care au fost privați de această lumină sau nu au acceptat-o, nu pot face altfel decât să-și manifeste pornirile inferioare.

Iisus a spus Dacă nu muriți, nu veți trăi.

Trebuie să murim cu toții în fața naturii noastre inferioare, renăscând în fața naturii superioare, asemenea grăunței ce moare în pământ ca să poată încolți mai târziu. Trebuie să murim în fața vechilor forme, preluând altele noi, și astfel vom supraviețui. Cea mai mare greșeală a oamenilor constă în tendința de identificare cu propria lor personalitate. Această personalitate este aceea care își exprimă dorințele, gândește, suferă, iar omul se străduiește să-i satisfacă toate exigențele.

Oamenii se identifică la nesfârșit cu personalitatea și, mai ales, cu corpul fizic, lucru ce-i leagă de lumile inferioare.

Omul înțelept ce caută răspunsuri va înțelege că el nu este corpul ci că este în realitate o parte din Dumnezeu. Cel ce se va identifica cu natura sa superioară va deveni conștient că este o parte a divinității.

Toate slăbiciunile își au rădăcina în personalitate. Când se abandonează personalității, omul devine egoist, interesat numai de el și vrea ca lumea din jur să-l servească. Atâta timp cât personalitatea va ocupa un loc important în viața sa, omul va fi mereu tulburat, pentru că va exista întotdeauna cineva care nu-l va băga în seamă și va refuza să-l aprecieze.

Cât timp vă veți identifica cu personalitatea veți fi vulnerabili, pentru că ea vă va îndemna mereu să aveți pretenții imposibil de satisfăcut. Niciun sistem sau metodă nu va reuși să amelioreze manifestările naturii inferioare. Din cauza materiei prea dense din care este formată și a rădăcinilor ce o leagă de interiorul nostru, ea are legătură cu entități și cu forțe inferioare care o hrănesc și o încurajează.

În schimb individualitatea este legată de Cer și are rădăcini în regiunile cele mai înalte.

Scopul practicilor spirituale este de a ajuta individualitatea să se manifeste prin noi, zi de zi. Desigur, acest proces este de durată și sunt necesare multe eforturi.

Prin conștiința noastră noi ne aflăm între personalitate și individualitate și suntem responsabili de manifestările lor în viața noastră. Cum nu există o adevărată separație între cele două naturi, individualitatea caută mereu să influențeze personalitatea în sensul cel bun, dar personalitatea, dorind să fie liberă și independentă, își face de cap, nu ascultă decât foarte rar de impulsurile venite din înalt. Deși ea este susținută de individualitate, personalitatea i se opune până în momentul în care, datorită eforturilor depuse de omul tenace și sârguincios, individualitatea reușește să se infiltreze în ea ca să o controleze și să o domine. În acel moment personalitatea devine atât de supusă și de ascultătoare, încât devine identică cu individualitatea: aici găsim adevărata fuziune, adevărata iubire.

Iată ceea ce trebuie să facă discipolul: în mijlocul frământărilor vieții el trebuie să supună personalitatea individualității, până când prima va deveni un instrument docil aflat la dispoziția sa. Acesta este scopul tuturor practicilor și exercițiilor învățate în școlile inițiatice.

Pentagrama – steaua cu cinci colțuri – este simbolul omului perfect. Ea reprezintă omul așezat pe cele două picioare și având mâinile întinse. Vârful ei este în sus, acesta reprezentând relația sa cu divinul. Mâinile deschise exprimă abandonarea în mâna divinității.

Omul este o pentagramă vie, ce posedă cele cinci virtuți: iubirea, înțelepciunea, adevărul, dreptatea și bunătatea, care sunt virtuți ale lui Hristos. Cele cinci virtuți sunt necesare în evoluția omului.

Puțini oameni cunosc legătura între virtuți și organismul uman. Bunătatea are drept corespondență picioarele, justiția – mâinile, iubirea – gura, inteligența – urechile și adevărul – ochii.

Adevărul aparține spiritului, iubirea – sufletului, înțelepciunea – intelectului, bunătatea – inimii și dreptatea – voinței.

Putem regăsi și o corespondență cu cele cinci elemente. Voința corespunde pământului, inima – apei, intelectul – aerului, sufletul – focului, spiritul – eterului.

Pentagrama cu vârful în sus reprezintă omul a cărui gândire este orientată spre Dumnezeu, mâinile și picioarele sale sunt subordonate lucrării în serviciul divinității. Dacă răsturnăm pentagrama, omul va avea capul în jos și nu se va mai supune ordinii divine.

Pentru ca acest simbol să devină cu adevărat eficient, trebuie să lucrăm ca să devenim noi înșine, în interiorul ființei noastre, adevărata pentagramă.

duminică, 3 octombrie 2010

"Ingerii" Paola Giovetti


Ingerii din cartea lui Enoch

Cartea lui Enoch face parte din Evangheliile considerate “apocrife”, nume dat încă din vechime de către biserică scrierilor care provin din ambianţa iudaică, fiind legate de istoria originii creştinismului, dar care nu sunt incluse în canon. In vechime, cu trecerea timpului aceste scrieri au fost uitate sau chiar pierdute Şi nu au fost redescoperite decât recent. O astfel, de lucrare este Cartea lui Enoch care a fost regăsită de abia la finalul secolului 18 în nişte manuscrise etiopiene.

Această carte este de o foarte mare importanţă pentru biserica creştină din timpul primelor secole, carte în care Noul Testament este numit "scriptură sfântă”.

Această lucrare se ocupă de îngeri şi este o autentică mină de informaţii; se poate spune că această carte prezintă o angeologie clar dezvoltată, o adevărată doctrină a îngerilor.

Chiar de la începutul cărţii autorul vorbeşte despre făpturi înaripate, mesageri divini, afirmând că ştie de existenţa lor atunci când scrie: "Acesta este cel pe care mi l-au arătat îngerii; am ascultat tot ce mi s-a spus şi am notat totul, nu pentru această generaţie, ci pentru cea care va să vină, generaţia viitoare."

Dar capitolul cel mai important este capitolul şase, denumit şi Cartea celor vigilenţi aceasta trebuie considerată una dintre cele mai vechi informaţii legate de existenţa îngerilor căzuţi. Iată câteva citate din acest text. Şi s-a întâmplat că numărul oamenilor a crescut şi oamenii au avut fete foarte frumoase şi îngerii, fii ai cerului, le-au văzut, s-au îndrăgostit de ele şi şi-au spus unii altora: "veniţi, hai să ne luăm de soţii pe fetele oamenilor şi să avem copii cu ele."

Aşa a spus Semeyaza, conducătorul lor: «"Mă tem că voi nu sunteţi de acord cu aceasta şi că eu sunt cel care, prin atitudinea mea, vă trag spre păcat." Dar toţi într-un glas i-au răspuns: "Jurăm, noi toţi cei de aici, că ne angajăm să nu ne abatem de la această propunere şi să o punem în fapte". Aşa că, au jurat cu toţii, căzând astfel în păcat toţi două sute.»

Din lunga listă cu îngeri căzuţi putem enumera pe Asael, Batraal, Anani, Ramuel, Ezeqeel şi mulţi alţii.

Şi apoi textul Cărţii lui Enoch continuă:

"Şi şi-au luat de soţii pe fiicele oamenilor şi ele i-au învăţat incantaţii şi magie, le-au vorbit depre puterea plantelor şi a rădăcinilor lor. Ele au rămas însărcinate şi au născut nişte copii giganţi. Aceştia mâncau toate fructele pe care le cultivau oamenii, până când oamenii şi-au dat seama că nu mai pot să-i hrănească. Atunci, giganţii au început să păcătuiască împotriva păsărilor, animalelor, reptilelor, peştilor, mâncăndu-le carnea şi bându-le sângele. Pământul acuza de toate aceste atrocităţi pe nedoriţi.”

Un alt pasaj din Cartea lui Enoch spune:" Odată cu îngerii căzuţi a venit pe Pământ răul, aceştia învăţându-i pe oameni - citim în continuare în cartea lui Enoch - să fabrice arme şi paloşe, să cunoască valoarea aurului şi a pietrelor preţioase, să.practice magia şi astrologia, să se lupte. Pe femei, îngerii căzuţi le-au învăţat să se machieze, să poarte bijuterii, să se împopoţoneze. În consecinţă, prezenţa lor nu a condus la o dezvoltare a cunoaşterii, ci la apariţia păcatului, impurificării şi a războaielor.

Cu multe referiri la prezenţa îngerilor este un alt text apocrif intitulat Cartea Giubileelor, numită şi "Mica Geneză" pentru că în ea sunt povestite evenimentele de la creaţia lumii până în momentul în care Moise a primit, pe muntele Sinai, de la Dumnezeu legile .

Deşi Vechiul Testament nu spune nimic despre momentul în care Dumnezeu a creat îngerii, Cartea Giubileelor spune clar că încă din prima zi a Genezei, Dumnezeu a creat îngerii şi spiritele naturii. În această carte este scris că de fapt angelus faciei, îngerul care se află întotdeauna alături de Dumnezeu este cel care i-a explicat lui Moise procesul Genezei: "Aici sunt scrise toate lucrurile creaţiei, modul în care Dumnezeu a creat lumea în şase zile şi s-a odihnit în cea de-a şaptea, cum creaţia este sfântă pentru că este a lui Dumnezeu şi pentru că El şi-a lăsat semnătura asupra ei. Este scris cum în prima zi a creat atât cerul din înalturi cât şi pământul şi apele şi toate corurile îngereşti care trebuie să-l ajute la desăvârşirea creaţiei. Corurile îngereşti sunt formate din îngeri cu diferite funcţii; unii rămân întotdeauna alături de Dumnezeu, alţii sunt îngerii care sunt alături de sfinţi, ajutându-i în misiunea lor sau îngerii protectori ai oamenilor, sau îngerii care protejează natura şi spiritele naturii, ale focului, vântului, furtunii, a zăpezii şi grindinei, ai tunetelor şi trăznetelor, ai frigului sau ai căldurii, ai perioadelor ploioase sau ai primăverii, ai toamnei, îngeri protectori ai tuturor spiritelor care există în cer, pe pământ, pe culmi şi în abisuri, ai luminii şi ai întunericului, al zorilor şi al serii, toţi fiind ghidaţi de înţelepciunea inimii divine."

Mircea Baniciu - Ceasornicarul (Concert Mircea Baniciu & Invitatii)